Prezidenta Maia Sandu laureatâ a Premiului Timişoara ti axii evropeni

Prezidenta Maia Sandu easti protlu laureat a Premiului 'Timişoara ti axii evropeni'.

Eugen Cojocariu, 14.01.2024, 18:16

Prezidenta ali Republicâ Moldova, Maia Sandu, apruche sâmbătâ Premiul Timişoara ti axi evropeni, adratu di Municipiul Timişoara ta s-tiñiseascâ personalităţ pricunuscuti pi planu internaţional ți, cu apufuseari, curai ş-creativitati, scotu tu padi ică apărâ axiili evropeni tu Uniunea Evropeanâ, ama ș-nafara a llei.

Dimarhul ali Timişoarâ, Dominic Fritz, scoasi tu migdani că yinitorlu deadun evropean easti ma fragili ş-ma fuvirsit di cumu fu vârâoarâ, dupâ 1989, iara competiţia anamisa di democraţiili liberali ş-reghimurli autoritari crescu. Maia Sandu s-aleadzi di alanțâ nu maș ca unu lideru vârtosu ti populu a lui, ma ca unu modelu ti miliuni di evropeni ți suntu nafoara ali Moldovâ. Prezidenta Maia Sandu pistipsi tu aspiraţiili evropeni ali Moldovâ atumțea cându mulţâ li luyursea utopiți. Cu para multu lucru, apufuseari, curai ş-cu unâ tiñii cumu aretcu s-vedu tu politicâ, alumtă fârâ dânâseari ta s-adarâ unâ cali evropeanâ ti Moldova, dzâsi Fritz.

Aprochiu aestu premiu ca unu votu di pisti ti capațitatea ali Republicâ Moldova ş-a cetăţeñlor a llei ta s-ducâ pânâ u soni alumta ti libirtati; unâ alumtâ ndreaptâ, legitimâ ş-di cari easti ananghi ti yinitorlu a nostu ş-a ântreglui continentu. Ți videm aoa, Timişoara, ți videm tu câsâbadzlli evropeñi vrem ş-ti Republica Moldova, dzâsi Maia Sandu. Şefa a statlui moldovean dzâsi că tindearea ali Uniunâ Evropeanâ câtâ Apiritâ easti unâ reparaţíi istoricâ la scarâ largâ. Aestâ reparaţíi nu va s-hibâ canâoarâ acutotalui maca stati cata cum suntu Republica Moldova ică Ucraina armânu nafoarâ a spaţiului comunitaru. Tu añilli dit soni, putumu s-ascâpămu di dependenţa di gazlu arusescu, reorientămu exporturli a noasti câtâ năi pâzări iu s-nâ vindemu lucârli, adrămu năi călliuri apunțâ ș-li andridzemu ațeali ți suntu asparti, li adrămu călliuri ți va nâ leagâ di Uniunea Evropeanâ. Republica Moldova nu mata adarâ ți va Kremlinlu, ama ș-pufiseaști singurâ mira şi s-duți pufisitu câtâ calea a integrarillei evropeanâ, scoasi tu migdani prezidenta ali Republicâ Moldova.

Maia Sandu scoasi tu migdani că aestu lucru fu pricunuscut di statili ali Uniuni Evropeanâ atumțea cându, tu andreu 2023, ea apufusi că Republica Moldova, deadun cu Ucraina, pot s-anchiseascâ pâzârâpserli di aprucheari ca apartenenţa aților dauâ vâsilii la comunitatea di axii evropeani să-şi aflâ confirmarea istoricâ pritu apruchearea la UE. Ea lâ hâristusi ti andruparea ți vâsilia a llei u apruche ditu partea ali Româníi, unâ andrupari nicondiţionatâ, frăţeascâ.

Maia Sandu, dzâsi că Federaţia Arusâ deai, tut tut aestu chiro, s-aspargâ arada ș-putearea di Chişinău, cathi oarâ vrândalui s-filiseascâ reghimlu ditu reghionlu transnistrean, ama vâsilia a llei adarâ tutu ți poati ta s-ancheadicâ aesti duchimâseri. Ea dzâsi nica că Republica Moldova că ari nâdia că va s-aibâ andruparea ali Româníi ş-ali comunitati internaţionalâ. Ştim că aestâ primuvearâ Arusia s-da diznău s-aspargâ catastisea dit vâsilíi, scoasi tu migdani Maia Sandu.

Prezidenta ali Republicâ Moldova fu aprucheatâ, tut sâmbătâ, de Custodili ali Cârunâ di vâsille, Margareta, ş-Prințipili Radu la Castelu Vâsilichescu Săvârşin. Dupâ prândzu, prezidenta ali Republicâ Moldova vizită Parcul Vâsilichescu şi Muzeulu Vâsilichescu a Automobilului deadun cu Taifa Vâsilicheascâ.

Mi hârsii sâ-lli vedu diznău Majestatea a ljei Margareta, Custodili ali Cârunâ di vâsille ș-Alteța a Llei Vâsilicheascâ Prințipeli Radu, ți mi apruchearâ la Castelu Vâsilichescu Săvârșin, ți easti aproapea di Timișoara. Ași cumu s-fați di arada, avui parti di unâ aștiptari dipiratâ ș-moabeț multu buni ti ligâturlli ti anami anamisa di Republica Moldova ș-România, anyrâpsi prezidenta. Âlli hâristusi ali Majestati a Llei ti vrearea ți u ari ti vâsilia ș-oamiñlli a noșțâ, ama ș-ti andruparea a llei, ți nu duți ma aproapea di yislu a nostu evropean. Apofasea pozitivâ ditu andreu ali Uniuni Evropeanâ, ta s-ahurheascâ pâzârâpserli di aprucheari cu Moldova, s-fați ș-di furnia că Majestatea a Llei Margareta și Mârillea a Lui Vâsilicheascâ Prințipili Radu, promovarâ tu capitalili evropeani nâdiili a moldoveñilor ta s-agiungâ membri aili taifâ evropeani.

Tu aestâ vizitâ, plantămu ș-unu cupaciu pi aleea a Cupacilor Bitârñi ditu parcul a ciuflicâllei vâsilicheascâ, ca semnu ti suțata streasâ ți u avemu cu Casa Vâsilicheascâ ali Româníi, adâvgă Maia Sandu.

Autoru: Eugen Cojocariu

Armânipsearea: Mirela Biolan Sima