Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Premierlu român la Chişinău

România năpoi lu spuni andrupămintulu tră stabilitatea şi tră nădiili europeani ali Ripublică Moldova viţină.

Premierlu român la Chişinău
Premierlu român la Chişinău

, 24.03.2023, 19:27

Thimilliusită pi ună parte a teritoriilor româneşti răsăritene arăchiti di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu un ultimatum, Republica Moldova ş’proclamă independenţa andicra di Moscova pi 27 august 1991, după eşeclu a puciului neo-bolşevic contra aţilui ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov. Tru idyea dzuuă, România eara prima văsilie ditu lume cari pricunuştea statalitatea noului a llei viţinu. Di atumţea, Bucureştiul armasi nai ma energic şi consecventu susţănătoru ali independenţă, integritati teritorială şi, unăoară ţi Chişinăul şi spusi volea ta s-intră tru Uniune, a imnaticlui european ali Ripublica Moldova.



Gioi, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, dimăndă, la Bruxelles, că ripublica viţină va s’llia un agiutor suplimentar ditu partea a Uniunillei Europeane. El pripusi şi ca entităţile pro-ruse ditu Republica Moldova s’hibă ţinta a unăllei pachetă di sancţiuni comunitare. Tut gioi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat tru vizită oficială la Chişinău, lu spusi diznău andrupămintulu fără alti căftări tră integrarea Republicii Moldova.



Republica Moldova ş’lo boirgea cu mari curayiu tu imnaticlu europeani, a deapoa România, cari akic4si multu ghiini cari suntu tute etapile aaluştui, u spuni vrearea pănu di marrdzină tra s’ndrupască – spusi şeflu a guvernului di la Bucureşti. La andamasea cu prezidenta a republicăllei, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă spusi că România faţi gaereţ năuntrulu ali Uniuni Europeane tră s’ţănă stabilitatea guvernamentală, economică și socială a Ripublicăllei Moldova. Şefa statului u spusi pricunuştearea tră tut agiutorlu pi cari România lu-da a Republicăllei Moldova.



“Tricum ghini aestă iarnă și aestu lucru s-feaţi nica şi cu agiutorlu a dumnillei a voastri. Lipseaşti, ma largu s’ţănemu stabilitatea tru văsilie și s’dămu sigurlăki a cetățeañilor a noștri. Di altă parte, minduimu s’criştemu reziliența economiillei, ta s’putem s’criștem standardile di bană tru Republica Moldova și dumnilliavoastră nă agiutatu pi tuti aesti dimensiuni” – declară ea. Maia Sandu spuni că Republica Moldova ari ună agendă ncărcată tru procesul di integrare europeană. “Săptămâna aesta s’ţăni andamasea a Consiliului European și știm că România alumtă aclo tră interesele Republicii Moldova, inclusiv tră yinitoarili jgllioati pi calea integrarillei europeane” – cundille ea.



Premierlu Ciucă ălli turnă a omologlui a lui, Dorin Recean, vizita di pi 1 di marţu, prota tru xeani dupu băgarea pi ipotisi a aluştui ditu soni. Atumţea, Ciucă salute aţea ţi număsi livelu excelent a relaţiilor bilaterali și dinamica remarcabilă a dialoglui ditu București și Chișinău. Uidisitu cu premierlu, România ş’nvărtuşi statutlu di prim partener comercial ali Ripublica Moldova. Comerţul bilateral, adusi aminti el, criscu cu 1,2 miliardi di dolari tru 2022 şi agiumsi la aproapea 3,6 miliardi.



Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearia: Taşcu Lala


Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company