Polimu ti multu kiro tru Ucraina
NATO saşteaptă ca polimlu ditu Ucraina sţănă cabaia kiro
Bogdan Matei, 19.09.2023, 23:57
Secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, feaţi timbihi că lumea nu lipseaşti s’așteptă ună bitisită a polimlui ditu Ucraina invadată di trupele ruse. Tru un interviu publicat, duminică, di grupul german di presă Funke și aleptu di media internațională, el adusi aminti că “nai ma multi dipolimili ţănu ma multu andicra di cătu s’aștipta cându ahurhiră” și cundille că, “ti aţea, lipseaşti s’nă ndridzemu tră un polimu lungu tru Ucraina”. Stoltenberg nica spuni că “tuț vremu s’yină iriñea iruşi”, “ama, tru idyiulu kiro, lipseaşti s’pricunuştemu (că) ma s’hibă di prezidentulu (Volodimir) Zelenski și ucraineañilli dănăsescu cu alumta, văsilia a lor numata va s’armănă tu bană”. Alliumtrea, spune el, “cara prezidentulu (Vladimir) Putin şi Rusia dipun armele, va s’avemu irine”. Tru aţea ţi mutreaşti vrearea a Kievlui ta s’aderă la Alianța Nord-Atlantică, secretarlu gheneral spuni că “nu ari şubei că, ma ayoñea I ma amănatu, Ucraina va s’hibă tru NATO”. “Cându va s’botosească aestu polimu, va s’avemu ananghi di garanţii di securitate tră Ucraina. Aşe, poati si s’facă diznău aţea ţi s’feaţi” — nica feaţi timbihi Jens Stoltenberg.
Comentatorllii aducu aminti că, la summitul NATO di la Vilnius, di anul aestu, lidirii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adiara odată ce va trudiplini anumite condiţii privind respectarea dimocraţiei şi a statului di drept. Or, scandaluri recurente di corupţie explodiază la Kiev, unele privind tocmai truzestrarea armatei cari luptă cu ruşii sau sistemul gheneralizat di şpăgi ditu comisariatele militare, prin cari numeroşi bărbaţi buni di front scapă di trucorporare. Tru teren, trudilung invocata şi trudilung aşteptata contraofensivă ucraineană, diclanşată tru vară, e mult mai lentă dicât spearau responsabilii di la Kiev şi protectorii lor occidintali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă elibeararea câte unui sat, tru gheneral complet dipopulat şi ras ditu temelii di ocupanţi. Pe di altă parte, orgoliul di aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor suntuu diparte di a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, tru est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, trucă ditu 2014. E prea puţin faţă di ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat diclanşarea invaziei.
Niţi liderlu di la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, niţi anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia dispre dinazificaria unei Ucraine condusă di un prezidentulu uvreu, nu pari s’hibă resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat tru Kiev. Ma multu, cu tuti dăldzăli di sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată tru economie di polimu, pari s’ţănă keptu şi s’poată s’finanţeadză ma largu invazia. Ari, dimi, tuti premisele ca alumtele s’continuuă, acă işişi experţăllii di aclo faţiră isapea că bugetul Fedearației Ruse tră sănătate, tru tutu anlu 2023, easti isa cu doi meşi di polimu.
Autor: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala
