Polimlu ditu Ucraina şi ndrepturli a omlui
România caftă tiñisearea a ndrepturlor a omlui tru Ucraina viţină, aputrusită di askerili ruse.
Bogdan Matei, 01.03.2023, 18:06
Bucureştiul năpoi u spuni “andruparea susta şi ti niminatu ali Românie” tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină viţină, aputrusită di askerili ruse — spusi diznău ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, tru intervenţia naţională di la Consiliul ONU tră Ndrepturile a Omlui, organizat tru Elveţia, la Geneva.
“Apofasea ali Românie tra s’aducă ună contribuţie vărtoasă la irini, securitate, dezvoltare şi ndrepturli a omlui easti ma vărtoasă andicra di iţido kirolu. Ndreturli a omlui suntu universale, inalienabile, indivizibile şi suntu interconectate, aşi că nu ari nămuzi umană fără ndrepturli a omlui” – spusi Aurescu.
Şeflu a diplomaţiillei române adusi aminti aţea ditu soni rezoluţie a Adunarillei Generale a ONU, cari condamnă polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina. El sumlinie că “lipseaşti s’făţemu gaereţ niacumtinati tra s’caftă giueapi ali Fedearaţie Rusă tră crimili ditu Ucraina şi tra s’păltească ti numirlu mari di victime”. România, nica spuni ministrul a lui di Externe, tiñiseaşti gaeretea a Biroului Analtului Comisar al Naţiunilor Unite tră Ndrepturile Omului ti documentari cazurli di prişcăville sexuală contra a muljlerloru şi a featilor tru contextul a conflictului armat, cum şi alti cazuri grave di călcari a ndreptului umanitar şi a ndrepturlor prizonierlor di polimu.
“Victoria Ucrainăllei lipseaşti s’hibă definită di Ucraina işişi” – spuni Aurescu, di itia că “easti ndreptul a lui legal şi moral. Alliumtrea, noi lipseaşti s’asiguripsimu agiutoru multilateral, tră s’anvărtuşeadză rezistenţa Ucrainăllei la agresiunea Federaţillei ali Rusie. Lipseasti s’avem un dialog internaţional consistent şi s’nă coordonăm pi tema ali reconstrucţie post-polimu ali Ucraină, pi thimellilu a unlui plan lărguriu şi thimilliusitu pi realitatea ditu teren” – adăvgă ministrul Aurescu.
Nică ditu apriliu 2022, cunuscutra organizaţie tră apărarea ndrepturlor a omului Human Rights Watch (HWR) dimănda că ari documentată multi cazuri tru cari forțili militare ruse călcără nomurli a polimului contra a civililor ditu zonili aputrusiti ditu Ucraina. Tu meşlli yinitori nu feaţiră că maş s-u facă ma greaua catandisea. Execuţiile minutiş, violurile, deportărli zu zorea, ampărţarea a cilimeañiloru ucraineni de familiile a lor criscură tru proporţie geometrică. Meslu ţi tricu, ama, tiñisită di Human Rights Watch feaţi timbhi şi Ucraina contra ali “aparentăllei ufiliseari” di cătră forțili a llei armate a unui tip interzis di armi, minili antipersonal, tru kirolu a alumtăllei tră elibeararea a căsăbălui Izium.
“Forțili ucrainene par să fi desfășurat pe scară lpari că dizvărtiră tru zona Izium mini, cari provocară victime civile și cari reprezintă un riscu continuu” – declară directorlu a departamentului tră armament al HRW, Steve Goose, aleptu di agențiile internaționale di știri. “Forțili ruse ufilisiră ună turlie ună dupu alantă mini antipersonal și feaţiră atrocități tru tută văsilia, ama aestu lucru nu thimilliuseaşti ufilisearea di cătră Ucraina a aluştoru armi interzise” – adăvgă el.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala