Polimlu ditu Ucraina și inflația
Inflația va sarmănă ma largu tru scară analtă tru kirolu a aluştui anu, uidisitu cu ţi dimăndă BNR.
Leyla Cheamil, 13.05.2022, 18:26
Inflația creaști, tru România, tu hăvaia a criştearillei păhadzlli alimentelor, a combustibililor, a gazelor naturale și energiei electrice și tru contextul agesiunillei militare ruse tru Ucraina. Banca Naţională u criscu la 12,5% prognoza di inflaţie tră bitisita a aluştui an şi faţi isapi ti ună inflaţie di 6,7% tră bitisita a anului yinitor, spuni raportul di prognoză al BNR părăstisitu gioi. Suntu valori cu aproapea trei puncte proţentuale, dimi cu 3,5 puncte proţentuale ma mări andicra di prognoza di ma ninti.
Banca Centrală lugurseaşti că inflaţia poati s’agiungă kipita ditu aestu an tru cirişaru şi va s’armănă tru scară analtă tu aestu an. Pi kiro di mesi, presiunile inflaţioniste suntu lugursiti tra s’ñicureadză gradual. Aesti estimări suntu fapti tru condiţiile a presiunilor ditu partea costuserloru di producţie, exacerbate, tora ma ninti, di invazia a Rusiillei tru Ucraina. BNR lugurseaşti că, tru actuala conjunctură, izvuri apreciabile di incertituditui yinu ditu partea a evoluţiilor yinitoare a crizăllei energetică şi a aţillei sanitare.
Niercuri, Institutul Naţional di Statistică dimănda că, tru apriliu, rata anuală a inflaţiillei agiumsi la 13,7%, aţea ţi nsimneadză că păhadzlli criscură tru medie cu aestu proţent andicra di idyiulu mesu a anlui 2021. Nai ma multu criscură păhadzlli la gazele naturale, cari aproapea agiumsiră dipli. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spuni că evoluţia nu va s’tempereadză multu ayoñea şi aduţi aminti că tendinţa a scunkerloru ahuhri nica ditu veara a anlui tricutu, cându păhadzlli ahurhiră s’crească iruşi.
Cu tuti aestea, economia a Româniillei nu easti şi nu va s’intră tru recesiune, anlu aestu hiinda di căuli ună creastire economică di 2%, spusi guvernatorul a Băncăllei Naţionale. Tu arada a lui, prezidintulu Klaus Iohannis s’aşteaptă ca situaţia economică s’armână dificilă, nica şi după ţi va s’bitisească conflictulu ditu Ucraina, pi cari îl lugurseaşti prota cauză tră evolutia negativă tru kirolu ditu soni:
Aesti lucri şi crizili ţi va s’yină, di itia că specialiştilli nă spun că va s’aibă probleme, ma largu, cu energia, va s’hibă tru plan global, nu zburăscu, tora ti România, va s’aibă sincope cu alimentele şi aşi ma largu. Tuti aestea au ună goală cauză şi aestă cauză easti polimlu al Putin contra a Ucrainei. Guvernul a Româniillei poate s’apridună impactul alustor crize şi s’agiută consumatorul vulnearabil, persoanele cu amintatiţi ñiţ, ama problema nu easti una românească, problema easti una globală. Şi tru Statele Unite ale Americă inflaţia s’aproaki di 10%. Tru văsiliili ditu Europa inflaţia easti idyealui mari. Problema yine di la polimu şi, ca ta s’nu bănămu cu iluzii tu vimtu, şi ma s’bitisească, mâni, polimlu, crizili nu s’bitisescu măni, di itia că aesti crize va s’lundzească. Va s’hibă catandisi multu ndilicati şi easti ghini s’himu dukimăsiţ di aestu lucruˮ.
Klaus Iohannis nica spusi că inflaţia easti maş un factor şi u spusi pitipsearea că Guvernul lo şi va s’llia, ma largu, meatrili anănghisiti.
Autor:Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
