PNL şi PSD ş-apufusescu priorităţile
Partidili aflati la puteari Bucureşti şdimăndară priorităţli tru anu pri-electoralu.
Bogdan Matei, 31.01.2023, 18:52
Ună majoritati parlamentară confortabilă, di aproapea 70%, cât ari aşi-număsita mari coaliţie guvernamentală di Bucureşti, nsimneadză ună funcţionari fără alathusu emu a pareiillei executive, emu a parteneriatlui anamisa di formaţiuñili componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, ama, tutu cu tut lapti şi ñiari tru arădărikili a Putearillei. Un protocolu simnatu anamisa di partidi pruveadi ca, la bitisita-a meslui mai, social-democratlu Marcel Ciolacu să-lli llia loclu a liberalui Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iara aestu ditu soni s’prillia prezidenţillia a Senatlui, asigurată tora, interimar, di soaţa a lui di partidu Alina Gorghiu. PNL, spuni Ciucă, ndrupaşti tiñisearea acutotalui a protocolui aprukeatu di tuţ membrilli a coaliţiillei, cari nsimneadză rotaţii ahât la condutirea a Guvernului, ama şi la nivelu a niscăntoru ministere, şi lugurseaşti inoportună ună eventuală renegociere a portofoliilor.
Ciolacu, alliumtrea, va ca PSD s’aibă ma largu ministerele iu soţlli a lui au faptă performanţă, cum Transporturile ică Finanţele. “S’intrăm tru aesti muabeţ şi tru aesti debateri, cari măcă kiro cu patru meşi ninti ca rocada efectiv să s’facă, ditu a mea videală nu ari ufelie” – apăndăsi prim-ministrul liberal, cari dimăndă că, tru perioada yinitoari, va s’aibă ună evaluari a rezultatilor ti cathi ministru. Aţelli di la PNL va s’hibă evaluaţ nica şi tru cadrul a unăllei parei internă di lucru, cari va s’ndreagă şi strategia a partidului tru perspectiva anlui electoral 2024, jalonat di alidzerii locale, europarlamentari, legislative şi prezidenţiale.
Până atumţea, liberalii declară prioritără adoptarea a nomurloru ali educaţie, parti a proiectului prezidenţial România educată, lansat, aoa şi aproapea un dekeniu, di şeflu a statului şi di liderul di facto a PNL, Klaus Iohannis, şi nibitisitu niţi până adză. PNL nica dimăndă că va s’aibă tu amprotusa sesiunea parlamentară cari ahurheaşti ñiercuri şi pi adoptarea a proiectilor mutrinda aşi-număsitili pensii speţiale, ţi nu tiñîsescu principiul a contributivitatillei, şi pi creastirea a praglui ti impozitarea a pensiilor di la 2.000 di lei (echivalentul a circa 400 di euro) la 3.000. Şi ti PSD, spuni prezidentulu Ciolacu, prioritatea numirlu ună sunt pensiile speţiale, iara partidlu va tra s’află forma constituţională aţea turlie că aestu capitol s’hibă ncllisu unăoară tră totna tru România. Tiñisearea a jaloanilor pruvidzuti tru Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă, akicăsitu cu decidenţălli di la Bucureşti cu atell di la Bruxelles, easti, tut aşi, esenţială ti social-democraţ, di itia că aedta ţăni di accesarea a fondurilor europene. Impozitarea ma cu isapi a mărlor companii, ñicurarea a taxarillei pi lucru şi ună pachetă di misuri mutrinda scădearea ică eliminarea a TVA la produsele alimentari di bază suntu alti tăxeri lansate di PSD tu ahuhrită di sesiune parlamentară. Tuti aesti misuri lipseaşti, ama, s’hibă aprukeati şi di PNL şi UDMR. Iara analiştilli politiţ di Bucureşti nu s’himusescu să spună că va s’hibă şi adoptati.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
