Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Pensii ma mări tru România

Di la 1 yinaru, pensiile tru România crescu cu 12,5 procente

Pensii ma mări tru România
Pensii ma mări tru România

, 22.11.2022, 17:08


Fu ună păzărăpseari lungă şi greauă anamisa di partiili a suţatăllei la guvernare tru România pe tema procentului cu cari lipseaşti s’li crească pensiile, dizolvate, practic, tru anlu ditu soni, di ună inflaţie galopantă, cari năstricu 15 procente. PSD, numirlu ună tru coaliţie, vrea ună crişteari diferenţiată, di cari să s’hărsească prota ş-prota persoanele cu pensii ñiţ şi di mesi, majoritare. Di partea a lor, libearalii cundilleară constant tru favoarea a unui proţentu unic, cari s’elimină căbilea ti atacarea ali apofasi di itia a discriminarillei. Neise, PSD, PNL şi UDMR hăbărisiră luni dicseară, că pensiile bazate pe contributivitate va s’crească di la 1 yinaru cu 12,5%. Procentul easti valabil tră tuţ pensionarii, indiferentu di cuantumul a pensillei, ama aţelli cu amintatiţi ñiţ va s’llia, nica şi unu agiutor ditu partea a statului, cari va s’hibă dat anul yinitor, tru dauă tranşe.


Di la 1 yinaru anul yinitor, punctul di pensie va s’hibă di 1.784 lei, pţăn pisti 360 di euro. Di agiutoare suplimentare va s’aibă hăiri oamiñilli tu ilikie cu pensii sumu 3000 di lei, diferenţiat andicra di cuantumul a pensiillei. tutunăoară, persoanele cari au pensii ma ñit di 1.700 di lei va s’llia şi anul yinitoru vouchere speciale di 250 di lei, unăoară la doi meşi, tru tut anlu. Executivul va s’da şi unu agiutoru di 1.400 di lei tră păltearea a facturilor la energie, tră pensionarllii cu ilikia di pisti 60 di ani şi cari au pensii ma niţ di 2.000 di lei. Alocaţiile di stat tră cilimeañi va s’hibă actualizate cu rata inflaţiillei, persoanili cu dizabilităţi va s’llia ună a 13-a indimnizaţie, iar a veteranilor şi veduvili di polimu va lă hibă actualizate indimnizaţiile cu rata ali inflaţie.


“Perioada pi cari u triţemu easti una marcată di multiple crize la nivel mondial şi lipseaşti s’asiguripsimu ună amortizare a efectelor generate di inflaţia criscută. Ti aţea, PNL s-ncuntră susto la niscănti crişteri ma ñiţ di 15% şi amintă tru păzărăpseri crişteri totale cari trecu di 15,8%”, cundille prim ministrul Nicolae Ciucă. Uidisitu cu liderlu social-dimocrat, Marcel Ciolacu, PSD mindui căţe cafi categorie lipseaşti agiutată diferit, iara andruparea di partea a statlui să s’ducă tru proporţie ma mari cătră aţelli cari suntu agudiţ di efectele a crizăllei economiţi. Adză, 91% ditu pensionarllii ditu văsilie au pensii sumu 3.000 di lei şi easti borgea a noastră morală ta s’criştemu amintatiţli a loru cu rata ali inflaţie i, cându va s’avemu căbili, nica ma multu, cundille vicepremierul şi liderul UDMR, Kelemen Hunor.


Ditu opoziţie, prezidentulu USR, Cătălin Drulă, spuni că majorarea cu 12,5% a pensiilor nu aanvăleasti niti barimu di 15%. Di altă parte, stipseasti Drulă, niţi PSD, niţi PNL nu va li elimină pensiili speciale a parlamentarilor, iara di la 1 yinaru s’advgă năi pensii speciale, tră primari. Reforma a pensiilor speţiale, cari nu s’ntimilleadză pe contributivitate şi a curi cuantum easti di ndauă ori mai mari andicra di atelu a pensiilor di arada, easti asumată pritu Programul Naţional di Redresare şi Rezilienţă ama armăni toradioară restantă.


Autoru: Stefan Stoica


Armânipsearea: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company