Paşti tru Ucraina
Duñeaua treaţi unu sticu di oară aretcu: trei mări relighii a lumillei suntu tru sărbătoare. Musulimañilli suntu tru mplinu mesu a Ramadanului, uvrelli sărbăturisescu Pesahul, anamisa di 14 şi 23 apriliu, iara criştiñilli ortodocşi aproaki luñi
Marius Tiţa, 24.04.2022, 11:51
Duñeaua treaţi unu sticu di oară aretcu: trei mări relighii a lumillei suntu tru sărbătoare. Musulimañilli suntu tru mplinu mesu a Ramadanului, uvrelli sărbăturisescu Pesahul, anamisa di 14 şi 23 apriliu, iara criştiñilli ortodocşi aproaki luñina a Paştilor, dupu ună săptămână după aţelli catoliţ şi protestanţi. Tru aeestu contextu di arada vrea s’hibă ca duñeaua s’treacă ună iriñi ahăndoasă, ună harauuă ti bănaticlu tu pisti. Himu alargu di aestă arada, a deapoa paradigma nai cama săndziroasă yini ditu lumea ortodoxă. Ase, tru Ucraina, a daua văsilie ortodoxă a lumillei, easti aspartă sistematic di Rusia, nai ma mari văsilie ortodoxă a lumillei. Aflămu aoa tuti arăñili a tricutlui, nica şi ambiţia ruşilor ta s’hibă cu dominaţie tu aţelu di ma ninti spaţiu sovietic.
Cara politicienilli di la Moscova nu străxescu ndreptul a Ucrainăllei la bana suverană şi indipendentă, şefllii a bisericăllei ortodoxe ruse ş’llia ndreptulu ta s’ţănă sumu control canonic şi administrativ bisearica ortodoxă a ucrainenilor. Aestu lucru duţi la ună ampărţari a ortodoxiillei, anamisa di aţelli cari ndrupăscu biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi aţelli cari vor ca ortodocşilli ucraineni s’hibă sumu cumandulu a unei structuri xeană, aţea rusă.
Un proţentu cabaia mari ditu populaţia Ucrainei easti reprezentat di ortodocşi. Alanţă suntu creştini catolici, protestanţi ică, tru numir mari, greco-catoliţ. Aparţinânda di bisearica di la Roma ama cu arădăţină tu ortodoxie, greco-catoliţlli sărbăturisescu Paştile deadunu cu ortodocşii, la ună săptămână di romano-catoliţ. Ti creştini, Paştile easti ună sărbătoare multu importantă. Di Anyearia Nkiluitorlui a nostu, Hristolu easti esenţa pistillei, curbanea a aţilui care li llia cu elu pi zvercă amărtiili a duñeauăllei.
Tru dua di 24 apriliu, cându criştinilli ortodocşi şi greco-catoliţ sărbăturisescu Paştile, s’umplu tamamu doi meşi di când Rusia atacă văsilia viţină, indipendintă şi membră a ONU, Ucraina. Topili ahuhriră s’cadă, tancurile tricură sinurlu askirladzlli aruşi intrară tru hoarili şi căsăbadzlli ucraineañi. Obiectivele militare fură protili agiumti, tora zburămu tamamu ti ghenocidu, di masacre contra a civililor, di trăñipseri, nitiñîseari mllerli şi execuţii tru masă. Tru stămână ditu soni, bombardarea a civililor şi a casilor a lor lo silă, di canda ortodocşii ruşi vor s’vatămă cât ma mulţă ortodocşi ucraineni. Atmosfera fu acutotalui alliumtrea andicra di arigeai şi lliertare căftată di Săptămâna a Tirăñiloru, care easti ninti di Anyeari. Tru loc di irini şi luñină să zbură ti ofensive, di bombardamente, di armati năi,nica şi nucleare. Tru loc di irini şi vreari să zbură ti aspărdzeari şi moarte. Tru loc ca ortodocşilli ucraineni s’hibă cllimaţ la dinii, slujbele ţi nsimneadză Săptămâna Mari, lă si spusi s’şeadă acasă, s’nu s’adună tru biseriţli ţi potu s’hibă aguditi di rachete şi topi pitricuti di askirladzlli ruşi ortodocşi.
Armata oficială rusă easti agiutată tru aestă intensificare a polimlui genocidar di separatiştii ruşi din Estul a Ucrainei, ortodocşi şi elli, ama şi di foştii separatişti ceceni musulimani din Rusia, intraţ acutotalui sumu cumandulu a Moscovei, aduşi di Putin s’alumtă contra a fraţilor ortodocşi ucraineni. Dialihea, apartenenţa religioasă nu ari vără scupo tru conflictul sândzirosu din Ucraina. Ama, ia că apartenenţa la idyea parte estică a creştinismului, care lipsea s’ducă la irini şi unire frăţească, agiumsi tru centrul simbolic al alustor lăhtăroasi dzăli ditu Ucraina. Ca iţi creştin, ortodocşii yiurtusescu illi
Ninti di Anyeari, Hristolu fu trăñipsitu şi ncruţilleatu, nicăbătli hiinda. Ama unăoară cu El, anyeadză nădia ti tuţ oamiñilli, luñina azvindzi kisa, ghineaţa azvindzi arăiaţa. Ti amărtie, tru Ucraina, tută semnificaţia anălţătoare a aluştoru momente easti nicată tru topi şi sândzu. Cu tuti gaereţli a patriarhului moscovit ta să-lli părăstisească ună kipită a evlaviillei, politicienii ruşi, ncapu cu lidirul a lor, nu au niţi unu reflex di pisti, nu rezoneadză ici la iriñea şi luñina pi cari sărbătoarea pascală li aduţi.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
