Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Parlamentul European ndrupaşti aprukearea ali Românie tru Spaţiul Schengen

Parlamentul European vulusi, cu largă majoritate, ună rezoluţie pritu cari caftă a Consiliului Uniunillei Europeane saprobă adirarea ali Românie şi Vărgărie la Spaţiul Schengen.

Parlamentul European ndrupaşti aprukearea ali Românie tru Spaţiul Schengen
Parlamentul European ndrupaşti aprukearea ali Românie tru Spaţiul Schengen

, 13.07.2023, 17:18


România şi Vărgăria lipseaşti s’hibă integrate tru spaţiul Schengen până tru bitisita a aluştui an, s4 spuni tru ună rezoluţie adoptată, ñiercuri, di Parlamentul European. Documentul, cari lo 526 di voturi “tră”, 57 “contra” şi 42 di abţăneri,sumliniadză că România şi Vărgăria au tiñisită di cabaia kiro căftărli anănghisiti ta s’hibă aprukeati tru spaţiul Schengen şi că exercitarea a ndreptului di veto andicra di aderarea aluştoru hărneaşti sentimentul anti-european şi aduţi zñie ali economie. Eurodeputaţllii s’fac pişmani ti apofasea a Consiliului UE ditu 8 di andreu 2022 ta s’nu aproaki statutlu di membru “fără s’hibă spusă niţi ună justificari di turlie juridică ligată di criteriile di aderare”. Uidisitu cu aestea, cetăţeañilli ali Românie şi Vărgărie suntu discriminaţ, di itia că s’ampulisescu cu amănări, dificultăţ birocratiţi şi hărgiueri suplimentare atumţea căndu călătorescu ică fac emburlăki tru xeani, tru comparaţie cu omologilli a lor ditu spaţiul Schengen. Tutunăoară, textul caftă ali Comisie Europeană s’facă isapi ti chirerli financiare, amintatiţli nirealizate şi zñiili adusi a mediului pi cari România şi Vărgăria li avură ditu cirişaru 2011 di itia ali “apofasi negative şi nintimilleată” adoptate tru ligătură cu aderarea a lor la Schengen şi s’facă isapi ti posibili mecanisme di compensare.



Tru un interviu tră Radio România, europarlamentarul Victor Negrescu feaţi ama un apel tra s’hibă cu ngătanu tru condiţiile tru cari, până la bitisita-a anlui, ari trei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, iu poati s’hibă loată ună apofasi mutrindalui aderarea, iara Austria, cari ambudyiusi România tru andreu 2022, nu deadi nica niţi un semnu că ş-alăxi minduita. Victor Negrescu: Vrearea a noastră easti să s’facă pănu tu bitisita-a anlui, am ava să spunu că lipseaşti s’avemu ngătanu, tru loc s’adrămu cu s’feaţi anlu ţi tricu, cându zburămu multu di multu ti aderari şi nu s-feaţi, cama ghini anlu aestu volea a noastră easti s’cilăstăsimu pi călliuri diplomatiţi existente s’băgămu niheamă zori, s’cilăstăsimu s’alăximu opinia-a guvernului ditu Austria şi la bitisita-a dzuuăllei s’avemu ună apofasi favorabilă. Toradioară nu agiumsi aclo. Minduescu că anlu aestu easti baş niheamă cama cu zori, di itia că himu tut ma aproapea di alidzerli tră Parlamentul European şi alidzerli ditu Austria, cari pari s’hibă influenţate di aestă temă a migraţiillei, promovată insistentu di canţelarlu austriac.



Austria ambudyiusi, tru andreu 2022, candidatura a României la Schengen, invocânda că văsilia a noastră ghi taha faţi parte ditu calea balcanică a migraţiillei paranomu. Stepsulu nu fu aprukeatu di administraţia di Bucureşti şi demontată oficial di instituţiile europeani, ntră cari Agenția Europeană tră Poliția di Frontieră și Garda di Coastă – Frontex.



Tru aestu kiro, ditu aţeali 27 di state membre ali UE, maş România, Vărgăria, Cipru şi Irlanda nu sunt parti ditu Schengen tru condiţiile tru cari aesta includi şi stati di nafoara ali Uniunii, cata cum Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.



Autoru: Sorin Iordan


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company