Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Parlamentul a Româniillei ndrupaşti Ucraina

Deputatlu Nicolae Miroslav Petreţchi cundille:“Năpoi aduţemu aminti că tru Ucraina băneadză tu numiru mari ună comunitate etnică românească, cari contribuie la avuţăllea şi diversitatea-a societatillei ucraineane şi easti ună vărtoasă apunti

Parlamentul a Româniillei ndrupaşti Ucraina
Parlamentul a Româniillei ndrupaşti Ucraina

, 01.03.2022, 14:06

Parlamentul a Româniillei condamnă cu sirţălle agresiunea armată babageană a Fediaraţillei Ruse contra ali Ucraină, preţedată di pricunuştearea di cătră Rusia a independinţăllei autoproclamatiloru entităţ separatisti ditu Doneţk şi Lugansk, părţă componente ali Ucraină. Plenlu andamusit a Legislativlui di București adoptă, luni, ună declaraţie pritu cari nu aproaki apufusitu purtaticlu iresponsabilu a Moscovăllei şi caftă dănăsearea ună ş-ună şi necondiţionată a agresiunillei militare, cum şi ritrădzearea a tutulor forţiloru ruse ditu Ucraina. Textul a declaraţillei fu ghivăsitu, pritu telefon, di Nicolae Miroslav Petreţchi, deputatu ditu Grupul a Minorităţlor Naţionali:



ʺParlamentul a Româniillei năpoi u spuni solidaritatea acutotalui cu Ucraina şi cu populu ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţillei Ruse şi lu spuni ndrupămintulu tră s’da asistenţă uminitară a cetăţenilor ucraineni, inclusiv a persoaniloru cari aleg să s’arifugiadză pi teritoriul a Românillei.ʺ



Simbolistica a momentului easti cabaia mari: pi ningă aţea că Nicolae Miroslav Petreţchi easti reprezentantulu tru Parlamenul român al Uniunillei Ucraineniloru ditu România, el ghivăsi textul a declarațiillei di Sighetlu Marmaţillei, iu easti dusu tu unu ţentru di agiutor uminitaru tră arifugaţ. Neise românii s-ascumbusiră nica ditu prima dzuuă a agresiunillei a Rusiillei contra Ucrainăllei tra s’agiută bănătorlli a lor, oamini nistipsiţ, cari fug tru numir impresionantu ditu calea-a ostilităților și alegu ca arefugiu noica şi România. Impresionată di solidaritatea a românilor s-declară nica şi comisarlu european tră Afaceri Interne, dna Ylva Johansson, cari, luni, eara vinită tru România.



ʺDeclanşarea aputrusearillei ruse tru noaptea di 23 cata 24 şcurtu 2022 easti un atentat la bana şi mira a cetăţeniloru ucraineni cari vrură şi spună unu ndreptu fundamental tru iţi democraţie, respectiv ndreptul ta ş’aleagă calea işiş.ʺ – să spuni tru declarația-a Parlamentului di București, cari afirmă că, tora, dupu optu añi di la arăchearea paranomu a Crimeeiillei, Ucraina easti pidipsită tră alidzaerea a llei suvearană, Rusia vrănda riangrăpsearea a istoriillei şi riampărţarea a lumillei tru sferi di influenţă pritu acti di agresiuni niprovocate şi niantimilleati.



Deputatlu Nicolae Miroslav Petreţchi cundille: “Năpoi aduţemu aminti că tru Ucraina băneadză tu numiru mari ună comunitate etnică românească, cari contribuie la avuţăllea şi diversitatea-a societatillei ucraineane şi reprezintă ună vărtoasă apunti di ligătură anamisa di statili a noastri. Membrllii a comunitatillei etniţi româneşti fură şi suntu cetăţeni loiali şi fideli ali Ucraină, cari ş’akicăsescu borgili ţi lă si cadu pritu aestu statut. Isa-isa cumu tuţ alanţă cetăţeni ali Ucraină, au aştiptări hireşti şi legitimi ca ndrepturli a lor s’hibă acutotalui tiñisiti. Parlamentul a Româniillei u spuni căndăsearea că imnaticlu a Ucrainăllei pi calea a reformilori democratiţi, a statlui di dreptu şi a aprukearillei di Europa va s’dişcllidă calea ti băgarea tu practico a tutuloru aiştoru dezidiarati.ʺ


Parlamentul di București năpoi și spusi agiutorlu pănu di mardzina ti nădiili europeane şi euroatlantiţi ali Ucraină.



Autor: Roxana Vasile


Armânipsearia: Taşcu Lala



































































Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company