Păradz europeni tră fermierlli româñi
Comisia Europeană aprobă Planlu Național Strategic 2023-2027, pritu cari agricultura românească va sllia aproapea 16 miliardi di euro.
Daniela Budu, 08.12.2022, 12:43
După cama di unu an și giumitati tru cari Ministerlu ali Agricultură di București s-consultă cu reprezentanţălli a organizaţiilor publiţi şi private ditu domeniu și angrăpsi 1.900 di frăndză tră Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierllii români și agricultura românească va s’aibă hăiri di agiutoru. Comisia Europeană aprobă Planlu tru valoare di aproapea 16 di miliardi di euro. Ditu aeşţă păradz, aproapea 10 miliardi di euro suntu plăţ directi şi intervenţii sectoriale, iara artimaia va s’hibă alocată tră dizvoltarea horloru.
Uidisitu cu ministrulu Agriculturăllei, Petre Daea, Planlu ali Românie mutreaşti făţearea ma cu hăiri a mijloacelor di subzistenţă a fermierlor şi a competitivitatillei a lor. România ufiliseaşti aproaopea 40% ditu bugetul a llei tră dizvoltare rurală tră s’da curayiu a practicălli ecologice tru zonele cu valoare naturală analtă, cu scupolu ti protejarea a biodiversitatillei. Iara tra s’ţănă ma largu atractivitatea a zonilor rurale ditu România, planlu va s’ndrupască thimilliusearea cama di 12.000 di locuri di lucru tru aesti zoni, cu finanţari tră ntreprindiri şi infrastructură. Ma multu, fermierllii va s’hibă agiutaţ s’adoptă năi inovaţii, di la agricultura di precizie la metodile di producţie agroecologhiţi – tăxeaşti ministrul.
Petre Daea nica declară că tru năulu document fu băgatu un instrumentu di andrupari tră fermierllii cu kireari, pritu cari s’da dispăgubiri tru caz di calamităţ, suma totală ahărdzită hiinda di aproapea 400 di milioane di euro. Uidisitu cu năsu, aestu instrument di agiutoru lipseaşti si s’facă ntrăoară, pritu ună călindari multu strictă, iara vadelu di bitiseari pruvidzutu easti trimestrul al treilea a anlui yinitor.
Până tru bitisita-a anlui, ama, Petre Daea tăxeaşti că va s’hibă păltiti a fermierlor româñi dispăgubirli tră culturile zñiipsiti di xearea siminati tru toamna anlui tricut. El pricunuscu că anlu agricol 2021/2022 fu multu greu, cari lă adusi mari kindinu a fermierloru români, tru condiţiile tru cari “xerea pedologică băgă stăpuiri pi tută văsilia”.
Aestu lucru s’veadi și tru producția di misuru ali Românie, cari easti nai ma ñîcă tru aeşţă ditu soni 15 di añi. Cu tuti aestea, da asigurări ministrul, producţia amintată va lu asiguripsească consumlu internu, lugursitu la aproapea 7 milioane di tonuri, existânda şi disponibilitatea tră exportu. Altă turlie eralucărli tru 2021, cându uidisitu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică, România eara pi protlu loc tru UE ahătu ditu videala ali suprafeţă siminată cu misuru, cât şi ali producţie, cari s’aprikea di 15 milioane di tonuri.
Tru atea ţi mutreaşti gărnulu, România eara tru anlu anul tricut pi loclu patru tru UE ditu videala ali suprafeţă cultivată, ama şi ali producţie, cu pisti 10 milioane di tonuri, tru condițiile tru cari consumlu internu di gârnu easti lugursitu la 2,5 – 3 milioane di tonuri tru anu.
La producţia și suprafața siminată di floarea-soarlui, România easti constantu, ditu anlu 2015, pi protlu loc tru UE — uidisitu cu datili a Institutlui Național di Statistică.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
