“Prota ti prota voi s-vâ spun câ aveţ dinintea a voastrâ un di aţeli ţi va tra s-hibâ un român – aromân si un homo balcanicus.
Vruţ asculâtori, azâ lu avem oaspi la microfon pi domnul Zahu Pană ţi bâneadzâ tu New Zork, tu SUA.
Stere Gulea – Hiu faptu tu hoara Mihail Kogalniceanu, ningâ Custanţa. A mei vinirâ tu 1940 cându fu refugilu di Cadrilater – vinirâ tu Cadrilater dit Gârţii di ningâ Caterina. Tati easti di Edesa, iara mama easti di cama aproapea di Caterina.
Tinisiţ oaspiţ, cadealihea că tru naima marea parti, ti voi ţi hiţ prezenţâ aoa vâ easti cunuscutâ activitatea a Societatilei di Culturâ Macedromânâ.
Cu nispetea a festivalui di folclor ţânut di puţân chiro tru Dobrogea, şidem di zbor, Constanta cu prof. dr. Aurel Papari, prezidentul ali Fundaţie cultural-ştiinţifică “Andrei Saguna un di organizatorli a aiştui festival.
Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ şi el cu verişorlʹi a mei şi neş cu elʹi unâ dzuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adar şi io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari...
REPORTER – Bunâ seara duruţ armâni, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru şi nu dip tu soni duruţ ascultâtori a Emisiuniliei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti..
Domnul prof. Vasile Barba dit Germania, di la Universitatea Freiburg dit Germania lu-cunustet dit ndauã emisiuni ti li ari adratã lirtatlu a nostru sot Virgil Tatomir tu anili di ma nãinti. Nãsu easti prezidentul a ULCA cu scamnul Freiburg tu Germania
Mini escu faptu pi 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol giudeţlu Tulcea. PârintâlI a mei suntu dit Gârţie. Paplu s-clima Stere Carniciu şi baba, Lena Carniciu.
Dupu istoriclu Neagu Djuvara şi lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu, Toma Enache easti unlu dintrâ armânii nai ma prezenţâ tu bana culturalâ româneascâ. Cându nu prezintâ programi di radio la Radio România Internaţional, Toma Enache bagâ pi scenâ piesi
Optu di Agustu, 2012, vrut ascultâtori, him tu R.Makedonia dupu volta di Crusuva agiumsimu caãsãbãlu Struga ahârdzitâ al Vanghel Duni prezidentul a Sutatâlei di Struga cu furnia ti s-nâ câliseascâ la Pânâyirlu a hoarâlei Mbeala di Suprâ.
Va vâ zburăscu pi limba românâ câte nu para zburăscu ahât ghini armâneasti. Afendi eara armân ama mama nu eara armânâ. Idheea nu fu a mea, ama ali Editurâ “CARTIER...
