Cu dureari tu suflitu vã dãm hâbarea lae cã aseara tahina u lirtã Dumidzã Freiburg tu Ghirmãnie prof. dr. Katharina Barba nicukira a lirtatlui prof. dr. Vasili al Barba. Dumnidzã s-u liartâ !Arãpasu lisor ninga dãrutlu a lei nicukiru Vasili al Barba !
Livia Deac: Mama fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca filmi, ca tru realitati u dusira mama cata tata teatru…ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru a mamalei cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita di arman.
Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armânili cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu. Asi s-cu Sia, nâ cânâscum, si ani pari câ a s-adram multi lucri
Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti – tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.
Prezidentul ali Românie, domnul Klaus Iohannis, simna decretili di decorari a domnilor Ion Caramitru, Emeric-Alexandru Ienei și Cristian-George Țopescu.
Earam Veria la Corlu a Sutatal'ei di aclo deadun cu Elena Saricu Todica atea ti cumandusi Proiectul “Nveata armâneasti si Daniela Costea idyea eara tru pareia di lucru tu aestu proiectu.
Ghini ti-aflaiu domnu Tascu Lala ! Ghini v-aflaiu s-voi armani si voi s-va spun ca cum dzasi domnul Lala Tascu, mi cl'iama Mihailo Zicov, Mihali al Sarcaceanu. Escu faptu hora Agibeg, Makedonie, criscui tu casabalu Shtip aclo dipisii shcoala...
Cuvenda ti u tanu Prof. Dr. Nicolae Saramandu, cu furn'ia a lansaril'ei tra alancearea a protlui tom cu numa Atlaslu Lingvistic a Dialectului Aromân la Muzeulu a Horal'ei Dimitrie Gusti di Bucur
Simpozionlu Românili dit Balcani: realităţ si perspectivi Yiurtusearea 111 di ani di la emiterea a Iradeauâlei Imperialâ 9/22 mai 1905 – 9 mai 2016
Vruţ armân'i, vâ câlisim s-avzâţ ma-nghios un interviu cu redactorlu Liubka Gheorghieva - dit Makidunii.
Vruţ ascultători, vâ câlisim s-avdzâţ ma-nghios un interviu cu Jana Mihailova dit Makidunii.
“Escu faptu tu dzuua di 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol, giudetlu Tulcea, pârintâli a meli suntu Carniciu Tascu si Carniciu Maria. Papanili a mei suntu Carniciu Steryiu si Carniciu Elena. Paplu a meu, Carniciu Steryiu esti un di ateli trei...
Interviu cu muzicologlu C. Bandu, dit Ghirmânii, tu ligâtura cu apridutearea a cartil'ei Armânili di G. Weigand, deadun cu Prof. Univ. Dr. M. Bara nica si ti bana si lucurlu ti lu ari fapta C.Bandu tu Romania si Ghirmanie tu kirolu di aieri si aza
Multa, ma marea parti a moscopoleanilor, ateli dit fumealia al Dan Telemac s-trapsirâ Bitola. Bitola sidzurâ pânâ tru protlu polim mondial a deapoa aclo s-feati idyiul lucru, casa arsâ, fudzirâ cu ti acâtarâ si agiumsirâ tu România, Sighisoara.
Vrut ascultatori Gioi, 19 di brumar 2015, la standul ali editurã Tracus Arte dit arada a Panayirlui di Carti Gaudeamus 2015 (Romexpo, Bucuresti), scriitoarea Catia Maxim avu lansarea-a treilui tom dit singirlu Anghili di Moscopole.
