Aflată la ună anălţimi di 900 di metri, localitatea Colibiţa easti poarta di intrare tru Munţălii Călimani. Dit 1923, Colibiţa eara ca staţiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţilor cari s-vindicară di tuberculoză di furnia ...
Nâ ndriptâm azâ cătrâ ţentrul ali Românie, câtâ una ditru porțâli di intrare tru Parcul Național Piatra Crailui: Zărnești. Aoa vas-aflaţ un muzeu a parcului, unâ bâsearică di artă medievală anâltatâ aoa ş-cama di ţinti secole, un parcu di aventură și unâ
Vă călisimu ază la ună priimnari: una vizită tru judeţul Vâlcea, tra să-li aflaţ hărli. Județ ţi easti tru partea di cătă notu a văsiliilei, tru provincia istorică Țara Românească, Vâlcea u-ari reședitța di județ tru căsăbălu Râmnicu Vâlcea.
Max Auschnitt fu, idyea cum Nicolae Malaxa, un vartos industriaș dit România interbelică. Di arazga evreiască, Auschnitt s-amintă Galați tru 1888 și lo torlu a afenda-sui cu zanatea. Ș-adra studiile tru economie Viena și investi tru industria siderurgică,
Armand Călinescu s-amintă tru 1893 Piteşti, tru centrul ali Românie, şi muri tru 1939 Bucureşti, hiindalui tufichisitu di una echipă legionară. Călinescu fu juristu, om politic, ministru di interne și prim-ministru român tru 1939. Ali si spunea “Orbu...
Ază vă călisimu tru sud-estul ali Românie, tru judeţlu Buzău (partea central estică ali Românie), tra s-cunuşteţ un fenomen natural spectaculos - cari aduti multa turişti român'i şi xeni. Easti zborlu ti vulcan'il'i di lăski. Minduit la una lardzimi...
Agiundzem ază tru un căsăbă di pirmith, ti easti anamisa di mayuli, tru Transilvania. Ari numa Cisnădie și easti pricunuscut tră băsearica fortificată dit centrul a aistui, cu hramlu a sămtălei Walpurga. Easti un căsăbă ntimileatu di sași aoa si optu...
Numa a mea easti Milanka Noveska şi mine escu di Ohrda-Makedonia şi am unăsprăyinghiţ ani. Armănă, săntu di la dada a mea, di Krushuva, di familia Juca. Familia Juca săntu viniţ di Moscopolea. Paplu a meu ira Taki Juca, a maia a mea e yie, numa e Blaga.
Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicarilei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armânili....
Fu ună idhee trilaterală şi nchisi di la Societatea di Cultură Macedo-Română deapoa io minduiiu, eara tru anlu 200, earam secretar di stat şi ndrupăiu multu di multu Băsearica di Curceaua, avui furnia s-ved casa a preftului Haralambie Balamace…
Cu dureari tu suflitu vã dãm hâbarea lae cã aseara tahina u lirtã Dumidzã Freiburg tu Ghirmãnie prof. dr. Katharina Barba nicukira a lirtatlui prof. dr. Vasili al Barba. Dumnidzã s-u liartâ !Arãpasu lisor ninga dãrutlu a lei nicukiru Vasili al Barba !
Livia Deac: Mama fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca filmi, ca tru realitati u dusira mama cata tata teatru…ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru a mamalei cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita di arman.
Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armânili cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu. Asi s-cu Sia, nâ cânâscum, si ani pari câ a s-adram multi lucri
Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti – tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.
Prezidentul ali Românie, domnul Klaus Iohannis, simna decretili di decorari a domnilor Ion Caramitru, Emeric-Alexandru Ienei și Cristian-George Țopescu.
