Sum numa “Yislu dit părpodz nviţămu cum potu cilimeanili să-şi evalueadă dzuua ma ghini, să u facă cama bună hairlatică, ama şi s-empatizeadă cu părinţăli ti să-li ntreabă ş-pi eli ţi notă vrea s-da a dzuuălei pritu cari trecu. Iara numa “Vimtul ci
Ază vă călisimu svidemu Sighişoara, căsăbă ţi easti nolgica ali Transilvanie şi băgatu tu ghidurli turistiti prit destinaţiili ti nu lipseaşti s-hibă ratati. Titatea Sighișoara ica Schasburg f inclusă nică dit 1999 tru Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda
Rareş Manolache exighiseaşti tut conţeptul cari eara la thimelilu a TeenTank şi itia tră cari lugurseaşti că a bărnului a lui ăli si cadi s-hibă avdzătă boaţea.
Horea Szedlacsek ari 38 di ani şi easti unu di tinirli cari iasi tu videală şi cilăstiseaşti tru dumenea ali cercetari dit România. Easti cu miraki ti dumenea ali biochimie, tru cari lucrează deadun cu adendi a lei, Profesorlu Ştefan Eugen Szedlacsek,
Nicolae Constantin Batzaria s-amintă tru 20 di brumaru 1874, Kruşuva, Macedonia di Nordu şi tricu tu alantă etă tru 21 di yinaru 1952, București. Fu un prozator și publicistu di fară armânească.
Cafi un nău bărnu ari tru scupo s-năstreacă pi aţeali di ma ninti. Anda nă raportăm la lexiclu dit dumenea ali tehnologie, dimec, sintagma dit aţel dit soni bărnu spuni – şi, aestă turlie, tiniseasti - performanţele a năilor modele a unlui produs. Când
Aflată la ună anălţimi di 900 di metri, localitatea Colibiţa easti poarta di intrare tru Munţălii Călimani. Dit 1923, Colibiţa eara ca staţiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţilor cari s-vindicară di tuberculoză di furnia ...
Nâ ndriptâm azâ cătrâ ţentrul ali Românie, câtâ una ditru porțâli di intrare tru Parcul Național Piatra Crailui: Zărnești. Aoa vas-aflaţ un muzeu a parcului, unâ bâsearică di artă medievală anâltatâ aoa ş-cama di ţinti secole, un parcu di aventură și unâ
Vă călisimu ază la ună priimnari: una vizită tru judeţul Vâlcea, tra să-li aflaţ hărli. Județ ţi easti tru partea di cătă notu a văsiliilei, tru provincia istorică Țara Românească, Vâlcea u-ari reședitța di județ tru căsăbălu Râmnicu Vâlcea.
Max Auschnitt fu, idyea cum Nicolae Malaxa, un vartos industriaș dit România interbelică. Di arazga evreiască, Auschnitt s-amintă Galați tru 1888 și lo torlu a afenda-sui cu zanatea. Ș-adra studiile tru economie Viena și investi tru industria siderurgică,
Armand Călinescu s-amintă tru 1893 Piteşti, tru centrul ali Românie, şi muri tru 1939 Bucureşti, hiindalui tufichisitu di una echipă legionară. Călinescu fu juristu, om politic, ministru di interne și prim-ministru român tru 1939. Ali si spunea “Orbu...
Ază vă călisimu tru sud-estul ali Românie, tru judeţlu Buzău (partea central estică ali Românie), tra s-cunuşteţ un fenomen natural spectaculos - cari aduti multa turişti român'i şi xeni. Easti zborlu ti vulcan'il'i di lăski. Minduit la una lardzimi...
Agiundzem ază tru un căsăbă di pirmith, ti easti anamisa di mayuli, tru Transilvania. Ari numa Cisnădie și easti pricunuscut tră băsearica fortificată dit centrul a aistui, cu hramlu a sămtălei Walpurga. Easti un căsăbă ntimileatu di sași aoa si optu...
Numa a mea easti Milanka Noveska şi mine escu di Ohrda-Makedonia şi am unăsprăyinghiţ ani. Armănă, săntu di la dada a mea, di Krushuva, di familia Juca. Familia Juca săntu viniţ di Moscopolea. Paplu a meu ira Taki Juca, a maia a mea e yie, numa e Blaga.
Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicarilei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armânili....
