Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Oaspita tu emisia armânească RRI – Milanka Noveska dit Ripublika Macedonia

Numa a mea easti Milanka Noveska şi mine escu di Ohrda-Makedonia şi am unăsprăyinghiţ ani. Armănă, săntu di la dada a mea, di Krushuva, di familia Juca. Familia Juca săntu viniţ di Moscopolea. Paplu a meu ira Taki Juca, a maia a mea e yie, numa e Blaga.

Oaspita tu emisia armânească RRI – Milanka Noveska dit Ripublika Macedonia
Oaspita tu emisia armânească RRI – Milanka Noveska dit Ripublika Macedonia

, 07.06.2018, 18:27

Radio România Internaţional Cirişar 2018


Sectia Armânească — Taşcu Lala


Interviu: Milanka Noveska dit Ripublika Macedonia


REPORTER: Vruţ ascultători ază u avem oaspită tu a noastă emisie di la Radio România Internaţional di Bucureşti tinira MILANKA al NOVESKA feata cari u cunuştem dit Ripublika Macedonia ca n’ica căntătoari di muzică clasică. Bună dzua Milanka şi ti plăcărsim s-nă spun’i prota ş’prota ndauă zboară ti tini.


MILANKA NOVESKA: Numa a mea easti Milanka Noveska şi mine escu di Ohrda-Makedonia şi am unăsprăyinghiţ an’i. Armănă, săntu di la dada a mea, di Krushuva, di familia Juca. Familia Juca săntu viniţ di Moscopolea. Paplu a meu ira Taki Juca, a maia a mea e yie şi numa ăl’i easte Blaga. Dada a mea e mărtată Ohrda şi noi bănăm Ohrda, ama mine multu u voi şi Kruşuva şi kăndu am putere totăna mi duc aclo. Noi Ohdra avem lac/ baltă mare şi veara e muşat la noi, a Krushuva e comuna tu munte şi nai mushată e iarna.


REPORTER: Cadealihea tin’isită Milanka earam ş-noi Crushuva şi Ohrda şi veara şi iarna i multu multu muşeat nica să spunem şi aţea că anda ahurhim cu emisiunea a noastră mindueam s-nă aştirnem/ s-kindurim Cruşuva cu vără căsică aclo. E tora Milanka eşţă vinită Bucureşti. Cu ţi itie eşţă vinită tsi vine Milanka aoa Bucureşti ?


MILANKA NOVESKA: Mine di totana u voi muzica clasica. Di n’ikă ankisiiu ta s-căntu multe cantiţ, ma nai mare vrere am ti clasică. Aţea e itia ţi vin’iu aţia ta s-l’iau matima di partea di aista muzika. La Conservatorlu di Bucureşti săntu uni di nai bun’i daskal’i di lumea tută, Bianca Manoleanu. Mutrem multe videa pi Yuotub canal’i şi multu master clasuri tu Franţie canea professor di Rumânie şi aţea e itia ţi vin’iu acia/ aţeia s-anveţ.


REPORTER: Multu bunu şi eştă tora tru anlu trei la Conservatorlu di Bucureşti s-adăvgăm şi aestu lucru dupu moeabetea ţi u avum ma ninti. Tine eşţă/ eshci tiniră, ama ai lucrată cu mulţă oamin’i tin’isită Milanka di partea di muzică. S-nă spun’I ndauă zboară ti colaboraţiile ţi li ai faptă.


MILANKA NOVESKA: Ninga ca n’ică a meu talentu inşi pi videală. Di trei an’i avem cl’imare s-l’au parte tu una emisie ti ficiori. La ţinţi an’i, ca pi şakae mi avdză cum căntu ună arie ti pul’i, marea primadonă di opera makedoneska, Milka Eftimova şi ăn’i deade cale cum di acia manklo. Năsă n’i dzăse ka nai bună e s-ankisesku cu aşuirare piano, şi manklo s-căntu.


Tu aţel kiro, l’irtatlu lala-n’iu Hristu Mular, cusurin andaole a li mama a mea, adra festival ti n’iţ ficior şi cu dada a mea n’i scriară cănticlu “Crushuva a nostra”. Pi ţinţi an’i intrai tu studiolu di televizia naţiolala şi anregistrai canticlu. Tu aţel studio ira nai greu ta s-inţră. Tu acel kiro nu pute kari s-va/ s-hibă s-lukreadză aclo. Lală-n’iu ira multu hărios şi măritu cu mine, a mine iram n’ikă ta s-a ştiu ţi s-făţea anvrliga di mine.


Dupu di tute, s-feţe un nai bun festival di iu inşhiră multu muşati kantiţi. Aţea ira anlu 2002, a tu 2007 anlu ira alantu festival ti ficiori “Primuveară” iu lu kăntai cantiklu “Primadona”. Si aistu cănticu lu scrie dada a mea a aranzmanlu lu adră lală-n’iu Hristu.


Dupu aţea anregistrai multi cantiţi. Ti nai marle festival ti ficiori tu Makedonie “Zlatno slavejce”, anlu 2006, ti festival “Raspeano ribarce” 2007, anregistrai şi căntiţi ti Hristolu, ti “Stă Măria”, ti ”Stă Parashkeva”, ti “San Kliment”. Lukram multu ca n’ikă a şhi loam parte tu nai mărli spektakoli di stat ţi nai mărlji kăntători di opera. Anlu 2006 / dao n’il’e şi şase căntam cu nai marle căntător ti opera tu Makedonii, Boris Trajanov avem duet dit opera “Don Giovanni” a cu noi aşuira Filarmonia Makedoneska.


Iram multu interesanta ti tută publika ca iram n’ikă, avem 9 an’i / nao an’i şi aţea ira prota oară ahat n’iku om pi marea scena di operă. Multu iram hărioasă. Are căntători ţi tută kariera nu potu z-yină păn di kăntare cu Filharmonia Nacională.


Tu acel kiro lu cunuscui şi Toshe Proeski (TOSHE al PROIA di Crushuva). Năsu idyea nă ira soe al l’irtatlui lală-n’iu HRISTU al MULAR şi ali mama a mea, a deapoa a n’ieia cusurin a ntreilea. Năsu ira om cai pute kama nore s-fakă-bun şi fronim. Mi avdză căndu anregistram una emisie ti una mul’are mare dzone şi multu s-hărisi ka ahăt ştiu/ shciu s-kăntu şi adrăm muabete ta s-lukrăm duet ti ună mare yiurtie, ma s-fece ţi/ ci s-fece/ feaţi, Toshe kiru kăndu amaksea a lui agudi ti kamion mare şi muri l’irtatlu şi nu adrăm duetlu. Multu mare tragedie ira. Multu plăndzemu tuc/ tuţ, şi dupu aţe adrai kăntiklu ti Toshe ku ci mi l’irtai di năs şi lu kăntai ti festival Evrofest.


Doi an’i arada, 2005/ dao n’il’e şi cinci şi 2006 /dao n’ilje şase loai parte tu nacionala kompeticie ti Evrosong ti n’ic ci s-ţănură tu Televizia Nacională. Tu aistu kiro, la skulia primară anviţam piano, dapoia mi skriai Skopia la liceulu di muzika, iu bitisiiu solo kăntare şi amintai multe premii ci di competicii di stat, ci di nafora. Loaiu multe proti premii mekedoneshci ti kăntare şi ună premie ti aşuirare piano.


Naforă iram Ambiligrad şi Arangelovac tu Sărbie di yu aduşu prote premii anl’i 2011/ dao n’il’e unăspră şi 2012 daua n’il’e daospră. A tu competiciile ti muzica di kameră tu internacionala competicie di Kavadarci anlu 2012/ dao njilje daospră lom prota premie, a alantu un an iram laureac, iram 3 inshi.


Ună soată cu cai kăntam shi un soţ ci ashuira piano. Anklo amintăm metronomi şi multu iram harioşi. Anlu 2012 dao n’il’e daospră loaiu parte şhi la Festival Internacional “Fănatăna di Amalămă –Skopja ti kăntic armaneshci yu kăntam ku un soţ di Krushuva–Velko. Kătiklu ira adrat di l’irtatlu lală-nju Hristu Mular şhi ira un di nai bun’l’i, acel an pi festivalu. “Kantam kăntic, kăntic noi tu inimă purtăm. Ku mare kefe lu adrăm aistu kăntiku şi va s-armănă ka mărtirie ti un mare om Hristu Mular.


Scopia u bitisiiu sculia ca nai bun anviţătoru şhi tora aoa idyea aşi kontinuedzu. Tu comuna mea lom parte totăna pi koncertile humanitare şi ti multile premii şi mări koncerti, căsăbălu n’iu deade nai marea premie “San Kliment” ti priaducere şi niintare a culturil’ei a comunil’ei Ohrda. N’i feciră mare tin’ie ca ace e mare, mare prikunushceare ti efortul ci lu dau.


REPORTER: Tin’isită Milanka ţă haristurimu multu di multu ti aestu lucru ţi lu-ai faptă, di n’ică, di la ilikia di TREI AN’I cum nă spuneai tora, ţi va s-dzăcă anda ahurhişi ta s-lucredz cu l’irtatlu hristu al Mular, căntătorlu di Cruşuva ţi ălu cunuscum di multu kiro şi ălu ma oara dit soni ăl vidzum tu anlu 2012 la Adunarea a Armân’ilor di Cruşuva şi năpoi să spunem că lu aduseşi aminti şi Toşha al Proia di Cruşuva, iara l’irtatlu a nostrum căntător di pop muzica ţi ăl hărsi tut Balcanlu cu a lui ihi şi va s-aduc aminti ti colaborarea a mea cu tin’isita Jana Mihailova di la Televizia Makiduneasca di Skopia căte adrăm şi innterviulu, pi armăneaşti, io cu zborlu, interviulu ţi lu avea adrată tin’isita Jana Mihailova ti aduteari aminti al Toshe Proeski, In Memoriam Tosha al Proia. Mari, mari harauă ţi aduseşi aminti ti aesţă doi căntători armăn’I di Crushuva şi ti a ta colaborari. Pişmani nă făţem că te nu putuşi s-duţ ma largu colaborarea cu Toshe Proeski ţi ti cănăscu di n’ică şi ti avdză cum căntai. S-nidzem ma largu tin’isită Milanka şi s-nă spun’I aoa Bucureşti ţi faţi Milanka tu kirolu liber, adyi ?


MILANKA NOVESKA: Mine nu am multu kiro liber, că anamise ci anveţu fakultate ti kantare, anveţu şi pedagogie, ma dumăniţle căntu tu horlu di Bisearika “Dominiţei Balaşa, a marţa şi dzoi negu la karate klub. Karate n’i yaste mare relaksaţie şi n’i adzuta ti ma buna kondicie.


REPORTER: Bun şi aestu lucru cu sportul tin’isită Milanka s-agiundză ndzeană şi pi partea di sportu cata cum pi partea di muzică. S-videm tora iu s-veade Milanka ti vărană 10 an’I di aoa şi nclo ?


MILANKA NOVESKA: Ace e greu să spun tora. Bucureşti armăn ninga nai pucan trei anji, ninga un z-bitisesku Conzervatorlu şi doi an’i pi master la a mea nai buna profesoară Bianka Manoleanu. Dapoia cum va z-va Dumnidză.


REPORTER: Tinjisita Milanka nviţaiu că tu kirolu dit soni ahurhişi ună colaborari,ţi va s-dzăcă earai la ună audiţie ti Radio Romania, aoa iu avem shi scamnul ali emisiuni armânească di la RRI. Ti ţi easti zborlu s-nă spun’I !


MILANKA NOVESKA: Tră aestă audiţie nvitsai di la profesoara a mea di canto cari an’i deadi, an’i pitricu şi informaţii ţi eara ananghi ta s-l’iau parti la concursuri. Deapoia, io mi ndrepşu, cu tsi eara ananghi şi mi prezentai la examen, la concursu. Dupu nandauă dzăli nviţsaiu că tricui examenlu cu un punctaju mari şi mi căftară ta s-ahurhescu colaborarea ti yinitoarili concerti. Mi hărisescu, multu di multu, şi vă calisescu la concertili dit meslu cirishar tra s-nă hărsimu deadun la un programu ti anami.


REPORTER — Va s-yi8nimu tin’isită Milanka la aesti concerti ţi li ai tu meslu cirisar şi nica să spunem şi atea că nviţămu că earai călisită şi la Opera Comică tră Cilimean’i cu un proiectu. Ti poţ s-nă spun’i şi tră aestă colaborari ?


MILANKA NOVESKA: easti un musical multu cunuscut şi adrat tu anlu 1965. Tu kirolu di tora regizorlu Răzvan Mazilu ălu prilucră dit limba engleză tu limba română lu adaptă tru publiclu tiniru, ciliman’i şi tiniri.


REPORTER: Haristo Milanka ti aistu interviu, ti multili hăbări tu ligătură cu lucurlu a tău di la ilikia di trei an’I cum nă spuneai că ahurhişi cu cănticlu şi ti ateali ţi aduseşi aminti, nica nă oară să spunem ti l’irtatlu Toşe al Proia di crushuva şi a tău lali Hristu al Mular tut di crushuva, ţă urăm multă sănătati, hăirlătică tu partea di muzică clasică şi tu sportu cu karati, s-bitiseştă cu ghini Conservatorlu di muzică di bucureşti şi s-agiundză pi mărli sceni di opera tu muzica clasică. Ia, cum ţă spuneam tu redacţie avem şi aoa Bucureşti Mirela Ciobanu, Mirela al Cocot ţi ari scoasă şi un Cd va s-făţem s-ti cănostă şi cu năsă s-vă mbărţitaţ dit exeperienţa unăl’e a alintei. Multă, multă sănătati, ncl’inăciun’I că ti niheamă kiro va ti torn’I Crushuva şi s-dai ncl’inăciun’I aclo la a tăi părinţă, la soia al Hristu Mular, păryurii şi la Tosha al Proia multi puryurii. Sănătati nica nă oară, haristusim ti interviu !


MILANKA NOVESKA: Haristo şi a vao ! Si anklinăcun’i mări păn di tuţ ţi nă askultă pi a vostru radio.


Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company