Nomurli ali Educaţie, vulusiti di deputaţ
Nomurli ali Educaţie tricură di Camera a Deputaţlor şi intră tru debatlu a senatorlor.
Ştefan Stoica, 11.05.2023, 20:02
Deputaţlli români votară pacheta di nomuri ti cari iniţiatorlu, ministerlu ali Educaţie, spuni că va lu alăxească ditu thimealle sistemlu di nviţămintu. Nomurli va s’agiungă, tora, tru debatlu a Senatlui, cari easti for decizional tru cazlu a lor. Aţeali dauă proiecte di nomu yinu cu alăxeri di simasie tru nviţămintul preuniversitar şi tru aţelu academic. Aesti alăxeri suntu importanti, di itia că ţintesc problemili croniţi a sistemlui, arădăpsiti di ministrul ali Educaţie, Ligia Dica:
Prevenirea şi combaterea abandonlui şcolar, combătearea-a analfabetismlui funcţional, implementarea a unăllei educaţii tu amprotusa hiindalui cilimeanlu, elevlu, tinirlu, asigurarea a siguranţăllei tru unităţli di nviţămintu, ună ma bună pregătiri a cadrilor didactiţiţi şi agiutorlu a lor şi tiñisearea a normilor di etică şi deontologhie”.
Uidisitu cu ministurlu, investiţiile, prioritizarea a zonilor defavorizate la ahărdzerli bugetari şi misurli cari mutrescu hăirea tru tut imnaticlu educaţional sunt sturi a aliştei pachetă legislativă. Reprezentanţălli a formaţiunilor ditu suţata di guvernari PSD — PNL — UDMR diclarară că votară ti un cadru legislativ stabil tru domeniul ali educaţie, anticipânda că rezultatili a năilor misuri va s’veadă tu añilli ţi yinu. Opoziţia nu easti simfună, lugursinda că nomurli nu apăndăsescu a problemilor pi cari li ari sistemlu di nviţământu şi easti un eşec a proiectului prezidinţial “România educată”.
Nomlu cari va lu guverneadză nviţămintul preuniversitar aduţi un şingiru di năutăţ: liceele pot s’opteadză tră ndruparea a unui examen suplimentar, pi ningă evaluarea naţională, cu scupolu ti acăţari giumitati di locuri, religia agiundzi s’hibă disciplină opţională la bacalaureat, iara programlu di rechizite tră elevllii ditu medii difavorizate easti lărdzitu. Nu dip tru soni, nomlu pripuni un plan naţional di combăteare a prişcăviillei tru şcolluri, cari s-aibă monitorizarea vidio a sălliurlor di clasă, cu acordul a părinţălor şi sancţiuni graduale tră cadrili didactiţi şi elevllii cari facu abateri disţiplinari.
Sunt alăxeri şi tru ţi mutreaşti nviţămintulu universitar. Aşe, rectorlli ţi suntu pi ipotisi tor ava s’poată s’armănă nica 10 añi la cumăndusearea a universităţlor. Tutunăoară, suntu pruvidzuti amendză mări tră persoanili cari ancupără ică vindu lucrări ştiinţifiţi, referati, lucrări tră examenili di evaluari, catacum şi di bitiseari a studiilor universitari di licenţă, masterat şi doctorat. Nomlu nica pruveadi că persoana aleaptă tru ună ipotisi di nămuzi publică poate s’hărsească di ñîcurarea a normăllei didactiţi, ama cu aţelu nai cama multu 50%.
Zănatea di cadru didactic lipseaşti s’hibă tiñisită, iara lucărlu a profesorlor apreciatu, cundille ministrul Ligia Dica. Easti atea ţi minduescu că au ndriptati s’caftă, diadunu cu ună salarizari corectă şi tiñisită, cadrili didactiţi cari alăgară pi geadii anamisa di Guvern şi Parlamentu, tamam tu dzuua ti adoptari a nomurloru ali Educaţie.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
