Nomlu offshore tricu di Senat
Senatorlli români votară tră alăxearea a nomlui offshore.
Mihai Pelin, 12.05.2022, 20:51
Plenul a Senatlui di București adoptă alăxearea a nomlui offshore. Cabaia kiro amânatu, aeastu reglementeadză operaţiunile mutrinda dizvoltarea şi exploatarea a dzăcămintelor di petrol, emu tru perimetrele offshore, tru largul a apilor româneşti ale Amarea Lae, emu şi onshore, di ahăndusimi. Proiectul apufuseaşti repartizarea a profitului amintatu tru proporţie di 40% cătră investitori şi 60% către statul român, cari are ndreptu di preemţiiune la achiziţia gazelor.
Tru cadrul ali andamasi, ministrul energiillei, Virgil Popescu, sublinie că, pritu aestu nomu, va s’asigura securitatea tru aprovizionarea văsiliillei tru caz di criză energetică, iar România poati s’agiungă şi furnizor di securitate energetică regională, după ţi va s’producă ma multu andicra di cătu va s’consumă. El nica spusi că primile gaze ditu Amarea Lae potu s’hibă trapti ahurhinda cu a daua giumitati a aluştui an.
Tutunăoară, năulu nomu creaşte cota di diducere a investiţiillei di la 30 la 40% ditu totalu a impozitului pi veniturile suplimentare.
Tru favoarea a documentului votară senatorii PSD, PNL, UDMR şi USR. Tru kirolu a debatlui ditu plen, liderul a senatorilor social-democrați, Radu Oprea, spunea că nomlu easti bunu şi di ananghi tră tuţ cetăţenii Româniillei, iara păradzlli amintaţ ditu exploatarea aluştoru gaze va s’agiungă la comunităţile locale.
Radu Oprea: “Avem un polimu aproapea di Românie, avem ananghi di gaze, avem ananghi ca Black Sea Oil & Gas (SUA), ahurhinda cu meslu ţi yini s’poată s’furnizeadză gazele către cetăţenii a Româniillei. S’clleamă 10% ditu gazele pe cari alţăllii ditu aestă sală vor s’li importăm ditu alte spaţii. Lucrul aestu nu easti di cauli şi nu easti vrutu tră economia, şi tră industria românească, şi tră cetăţenii a Românilliei.”
Alianţa tră Unirea Românilor easti goala formaţiune cari să spusi contra a aluştui nom, ti cari spune că easti antinaţionalu, şi căftă ca exploatarea a gazelor naturale să s’facă exclusiv di cătră companii româneşti.
Rodica Boancă, senatoare: “AUR votă contra aliştei purdari naţională şi contra aliştei divalizări, cari va s’ducă la exploatarea şi vindearea a niscăntoru resurse di importanţă naţională şi strategică maxusu tu unu polimu economic pe cari îlu triţemu şi easti multu limbidu că nu va să scadă niti păhălu a gazelor, nu va s’avemu niţi ună piaţă energetică liberă.”
Producția di gaze a Româniillei scădzu tru añilli ditu soni, iar 2021 adusi scunkeri vărtoasi la energie tru tută Europa. Zona economică românească ali Amarea Lae ari rezerve di pisti 200 di miliardi di metri, cantitate cari poati s’anvălească consumul naţional tră yinitorlli 20 di ani. Tru 2019, tru România, 79% ditu totalu di gaze naturale era ditu producție internă, 8% importat ditu Rusia și artimaia di 13% ditu alti stati. Aesta tru condițiile tru cari, tru Finlanda și Macedonia, gazili agiungu integral ditu Rusia, tru Letonia importul rusesc easti di 93%, iara tru Estonia di 79%. Germania, nai ma vărtoasă economie europeană, importă aproapea giumitate ditu gazele naturale tut ditu Rusia și alantă giumitati ditu alte țări.
Autor: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala
