Năutăţ şi problemi a năului an scular
Năulu an şcolar ahurheaşti, tru România, sumu semnul ali incertitudini.
Bogdan Matei, 05.09.2022, 14:06
Aproapea trei miliuñi di elevi şi di preşcolari ditu România s’turnară, di luni, tru bănţă. Di itia că experţăllii s’asparu că dişcllidearea diznău a sculiiloru poati s’aducă ună nauă dalgă ali epidemie di COVID-19, ministerlu ali Sănătati năpoi feaţi urminii mutrinda purtarea a prusupiăllei di protecţie tru locuri ncllisi şi cu călbălăki. Profesorlli lipseaşti s’veadă cari suntu elevlli lăndzidz şi să-lli căndăsească cătă cabinetlu medical.
Cazurli di contaminare cu năulu coronavirus va s’hibă raportati la cumăndusearea a cathi unăllei unitati şcolară di cătră profesori ică părinţă. Yeaţărlli nica facu urminii ti larea măñiloru cât cama multu, cum şi dizinfectarea cafi dzuuă a suprafeţilor şi lucărloru cu cari cilimeañilli intră nai cama multu tru contactu.
Altă turlie, năulu an şcolar aduţi năutăţ, apufusiti di ministerlu di resortu şi, nai puţăn aoa şi aclo, slabu aprukeati di profesori, elevi şi părinţă. Tru loclu a aţiloru dauă semestre, cutumiare până tora, va s’aibă ţinţi moduli di anviţari, cari va s’alterneadză cu ţinţi vacanţi. Tezili numata va s’hibă obligatorii, iara tru loc di medii semestriali la cathi materie va s’aibă maş ună goală medie, aţea anuală.
Ună altă alăxeari cari va s’bagă tru practico tru aestu anu şcolar mutreaşti eliminarea a dispoziţiilor tu ligătură cu exmatricularea a elevilor, tru condiţiile tru cari nviţământul di 12 di clase easti obligatoriu tru România. Aestă misură easti tru lucru maş ti nviţământul postliceal, cari easti facultativ. Tut ditu aestu an şcolar, media a claselor V-VIII va s’hibă eliminată ditu isapea ali medie di admitere la liceu.
Năutăţli sunt maş ună parte a pachetăllei di reforme promovate di ministrul liberal ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Personaj relativ longheviv tru ună ipotisi cari avu dzăţ di titulari tru aţeali trei dekenii di post-comunismu, ministrul easti contestat cabaia di oamiñilli ditu sistem, di la academicieni la profesori ditu provincie şi di la rectori universitari la asociaţii a elevilor. Petiţii cari-lli caftă demisia adunară, relativ iruşi, dzăţ di ñilli di semnături. Nervozitatea şi frustrarea ditu sistem sunt evidenti şi uidisitu cu aţelu nai cama năulu sondaj ali organizaţie World Vision.
Doi ditu trei profesori români facu timbihi că programa şcolară easti ma largu multu ancărcată, iara abandonlu şcolar armâne şi anlu aestu ună problemă nindreaptă. Di itia a ftuhiillei, 35% ditu adolescenţă nu au duri rechiziti şi cărţă tră şcoală. Unu ditu dzati părinţ ş’tragu nai ma ptănu un cilimeanu di la şcoală, temporar ică ti totna, tra s’poată s’ţănă keptu a hărgiloru. Giumitati ditu profesori spunu că suntu discurajaţ di itia că părinţălli nu cilăstăsescu ti praxea a cilimeañiloru. 65% spun că easti ananghi di ma mulţă păradz tră laboratoarili şcolare şi tră spaţiili ahărdziti ti activităţli sportivi.
Una pisti alanta, un peisaj urutu ali Românie educate”, cum spuni numa, brevetat aoa şi mulţă añi, a unlui program lansat di prezidintulu Klaus Iohannis, el işiş profesor di fizică, tu căsăbălu Sibiu (centru), ninti tra s’intră tru politică.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
