Năulu conceptu strategicu al NATO
Tră NATO, Rusia numata easti un partener, neise easti mutrită ca nai ma marea si directă fuvirseari.
Bogdan Matei, 30.06.2022, 16:47
Summitlu NATO di Madrid easti una di nai ma marea simasie andamasi aliată tru añilli ditu soni tru aţea ti mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidintul Klaus Iohannis, după prota dzuă a andamusillei aliate ditu capitala spaniolă. El cundille că tema di amprotusa a muabeţloru purtate şi a apofasiloru ţi s’loară la summit fu aputrusearea militară a Ucrainăllei, viţină cu România, di cătră armata rusă, iara năulu conţept strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitlui, yilipseaşti uidisitu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti lugursită partener, ama easti mutrită ca nai cama marea şi directă fuvirseari contra a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseasti un ănuclliu lărguriu di activităţ politiţi, economiţi şi militare tră să-şi proiectadzăa puterea pi mapamondu. Ambiţiile diclarate ale Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statili membri NATO, cari stipsescu şi parteneriatul strategic ditu Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională.
NATO confirmă și ună anvărtuşeari a prezențăllei a llei militară pi flancul estic, inclusiv tru România. Forţa a llei di reacţie creasti di la 40 di ñilli la pisti 300 di ñilli di militari analtu instruiţ. “Aestă easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei a noastră colectivă di la polimlu Araţi” ncoa – cundille secretarlu gheneral Jens Stoltenberg, kiro tru cari prezidentul american, Joe Biden, spusi că “him acolo” și “demonstrăm că NATO easti nai ma anănghisită ca vărnăoară”. El dimăndă, tru arada-lli, ună anvărtuşeari a prezențăllei militară americană tru tută Europa. NATO tăxi, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dinintea ali askeri arusească cu aputrusearea ţi u faţi. Secretarlu general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.
Tru ună declarație comună, văsiliili membre ale NATO, cari au dată pănă tora armati tru valoari di miliardi di dolari ali Ucraină, dimăndară că s’akicăsiră ti un nău plan di agiutor, ti nsimneadză “livrarea di echipamente militare neletale” și anvărtuşearea a apărarillei ucraineane contra a atacurillor ţibernetiţi. “Cruzimea lăhtăroasă ali Rusiei aduţi trăñipseri umane cabaia multi și strămutări babageani” di populație, spunu semnatarlli, iara Moscova u ari “tută responsabilitate tră aestu fănico umanitaru”. Ministrul ucrainean di Externe, Dmitro Kuleba, salută aţea ţi număsi “mnduita vărtoasă” şi “limbidă” a aliațlor andicra di Rusia.
Alliumtrea, prezidentul rus, Vladimir Putin, aflat tru Asia Centrală ex-sovietică, tru prota voltă externă di cându u aputrusi Ucraina, spusi că li cutugurseaşti aşi-dzăsili “ambiții imperiale” ale NATO, cari au tru scupo să-și dimăndă “hegemonia” pritu intermediul a conflictului ucrainean. Putin nica spuni că Rusia nu ari ună problemă cu iminenta aprukeari tru NATO ali Suedie și Finlandă, cari, după dekenii di neutralitate, apufusiră să s’integreadză tru Alianță, dupu aputrusearea arusească ditu Ucraina.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
