Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Năulu Cod Silvic, tru debatu

Tru România, aflată sub proceduri di infringement di itia că nu eara implementati ma multi directive ţi ţănu di mediu, năulu Cod Sivic agiumsi tru consultari publică.

Năulu Cod Silvic, tru debatu
Năulu Cod Silvic, tru debatu

, 02.08.2023, 17:07



București fu lansat tru consultare publică năulu Cod Sivic, iara ministrul a Mediului, Apilor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și spusi nădia că, unăoară pitricutu tru Parlamentul ali Românie, tru aestă toamnă, proiectul va să scoată tu videală un actu normativ di multu bună calitate, cari nu maş s-u-ascapă România di infringement-urile legate di păduri, ama s’combată şi alti lucri, catacum furlăkea di masă lemnoasă. Unăoară cu aestu proiect di nom, va s’alăxească şi Codlu Pinal, cari va s’da pideapsa cu hăpsani di până la Tinţi añi ti falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.



Anamisa di nai ma importante pruvideri a năului Cod Silvic s’arădăpseascu neise si aţea că tăllierli di la thimelliu neise di la ras nu va s’aibă izini tru aproapia giumitati ditu suprafaţa di pădure a văsiliillei, după ţi, până tru aestu kiro, aestea era interdzăse maş tru Parcurile Naţionale. Tutunăoară, va s’tindă interdicţia tru Parcurile Naturale, ama şi tru tuti siturile Natura 2000.



Mircea Fechet: Adză, tăllerli di la thimelliu a cupacilui suntu interdzăse tru aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită ali Românie, iara pritu proiectul di Cod Silvic ti cari zburămu tora, aestă interzicere va s’bagă ti ună ună suprafaţă cari va s’hibă aproapia di 50% ditu tută suprafaţă împădurită ditu România. Ună daua năutate pi cari voi svă u spunu mutreaştiaţea că năulu Cod Silvic va s’da izini a Statlui să-şi llia borgi ti împădurirea-a terenurilor cari fură ma ninti tălleati şi deapoa fură abandonate di nicukiri.”



Năulu Cod Silvic ndreadzi și cadrul legal ti alumta digitalizată cu tăllerli paranomu di pădure şi cu autorllii di dinăpoia a aluştoru. Tutunăoară, s’da a nicukirlui di păduri ndreptul la soluţii alternative di viglleari, cu precizarea că vigllearea a pădurillei easte obligatorie pritu nom.



Tru idyiulu kiro, va s’hibă apufusiti comunităţli dependente critic di pădure şi prioritizate tru accesul la resurse forestiere, iara anamisa di 5 şi 20% ditu ncasările a ocoalelor silviţi di Stat şi private ditu vindearea di masă lemnoasă va s’agiungă sumu turlia di investiţii tru construcţia di călliuri forestiere şi depozite di lemnu. Va s’hibă dişcllisu Consiliul Naţional tră Silvicultură, cu rol di filtru etic şi tehnic tru domeniul silvic, iara tuţ nicukirlli di pădure ditu România va s’hibă băgaţ tru Registrul Naţional Forestier, va s’hibă adratu Cataloglu Naţional a Ecosistemelor cu analtă valoare di conservare şi apare un conceptu nău — “insule di auşeari”. Aestea agiungu s’hibă mecanismul pritu cari suprafeţele di pădure di minimum 0,1 ha, cu mari rol ti tănearea ali biodiversitati va s’hibă viglleati di tăllieri.



Cu tuti aestiatuuri, există, ama, şi boţ cari ndrupăscu că proiectul riscă s’ducă la “liberalizarea a tăllierilor”, lucru ti poati s’bagă tru nomu, tru yinitorlli añi, exploatarea a unui volum di lemn di pisti 100 di milioane di metri cubi.



Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company