Nãulu anu universitaru

Ahurhi anlu universitaru 2023-2024 tră aţelli 450.000 di studenţã ditu România.

Mihai Pelin, 02.10.2023, 21:06

Tru România, luni, ahurhi nãulu anu universitaru, sumu semnulu a idyiloru veclli provlimi: abanudonlu universitaru, subfinanuţarea nvăţământului, căvgadzlli di plagiat și ixikea a hălăţloru. Cazarea tru cămini easti ună altă provlimă, mulțã di studenţã facu timbihi ti condițiili nitiñisiti, di aestă itie aleg s’şeadă cu niki.

Finanuțaria s’faţi per persoană, s’clleamă cathi ună instituție di nvățămãntu superior llia ahãnţa pãradz câț studenţã ari, exighiseaşti un profesor.

Aestu lucru forțează universitățile, cari di arada nu para au alti izvuri di finansii, neise ãlli trecu studenţãlli anu di anu, baş nica şi tu condițiile tu cari studențãll respectivi nu vrea s’hibã pi livelu la cari lipsea ta s’hibă. Și aesta di itia că tu oara anda elimiñi un student s’keari și finanuțarea pi cari țã-u-aduţi aestu, nica spusi elu.

Universitatea di Medicină şi Farmacie Carol Davila ditu Bucureşti va s’aibã estanu anu aproapea 13.5000 di studenţã. Nãulu bãrnu di studenţã medicinişti va s’partã simbolic, tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa a mediclui neurolog Ovidiu Alexanudru Băjenaru, personalitate marcanută a medicinãlleei româneşti şi internaţionale.

Și la Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica ditu Bucureşti va s’aibã estanu cama di 40.000 di studenţã, ama şi 2.000 di cadre didactice. După ţi sfeaţi unã, pritu comasari, cu Universitatea ditu Piteşti, instituţia ahurheaşti anlu universitaru cu unã nauã numã: Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie.

Anlu universitaru 2023 – 2024 easti un nãu capitulu tru bana academică a Universitatillei, Naţionalã di Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale catacum şi continuarea tru dizvultarea şi creastirea aliştei ca instituţie di nvăţământu superior. Aestu momentu marcheadză oportunitatea tra s’yulipsească ti obiectivili şi valorli a llei, ta ‘mutreascã cãtã excelenţă şi ta s’yiurtuseascã diversitatea şi contribuţia a cathiunlui membru a comunitatillei a llei academiţi, dimãndã UNATC.

Nãulu anu universitaru s-dişcllisi si tru instituţiile militari di nvăţământu superior, ditu arada aluştoru și Academia Tehnică Militară Ferdinand I ditu Bucureşti. Instituţia ari cama di1.000 di studenţã, ditu cari 300 tru anlu I.

Tru Capitală, Politehnica fu nai ma căftată universitate anlu aestu, a deapoa yini Facultatea di Automatică şi Calculatoari, cadealihea şi Universitatea di Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

România ari tru aestu kiro 53 di universități di stat acreditate și 33 di universități particulari, iara numirlu a studențãlor scadi di la anu la anu. Mulțã ditu absolvențãllii di liceu aleg să studieadzã la universitățile ditu xinãtati. Nu lipseaşti s’agãrşimu nica şi aţea cã, nomlu a nvățământului fu alãxitu di 117 ori, maş anamisa di 2010 și 2021, coerența și consecvența suntu ixiki, ti amãrtie ditu aestu sistemu.

România easti tu coada-a clasamentului europeanu când yini zborlu di finanuțarea nvățământului. Tru aestu anu, educația românească lo 3,2% ditu PIB, un proţentu multu ñîcu raportat la anãnghiserli di adzã.

Autor: Mihai Pelin

Armãnipsearia: Taşcu Lala