Nauă añi di la arăkearea paranomu ali Crimeei
Diplomația di la București năpoi şi spusi minduita susa di condamnare şi nipricănuşteari a arăkearillei paranomu di cătră Federaţia Rusă a Ripublicăllei Autonomă Crimeea
Leyla Cheamil, 20.03.2023, 19:30
Anvărligată di dauă amări, Amarea Lae tru ascăpitată și sud, și Amarea Azov la est, și sinuru anamisa di lumea occidentală și stepa ponto-caspică, Crimeea fu, kiro di secole, un teritoriu disputat. Romani, goți, bizantini, cumani, slavi, tuţ spusiră vrearea ti s-aibă tu mănă aestă hamunisie. Tru 2014, Crimeea, teritoriu ali Ucraină, fu arăkită paranomu di cătră Federația Rusă, cu optu añi ninti di lansarea aputrusearillei la scară largă tru statlu viţinu. București, România, cari ndrupaşti nicondiționat Ucraina, năpoi spusi, pritu ministerlu a Afacerlor Externe, minduit “sustaˮ di condamnari şi nipricunuşteari mutrinda arăkearea paranomu, di cătră Federaţia Rusă, a Ripublicăllei Autonome Crimeea şi a căsăbălui Sevastopol. Ministerlu năpoi spusi andrparea ti independenţa, suvearanitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, tru sinurli a llei pricunuscuti internaţional. MAE di București dimăndă că aestă arăkeari easti “ună călcari flagrantă a prinţipiilor di drept internaţional, cum şi a documentelor multilatearale la cari Rusia easti parte, inclusiv a Cartăllei Organizaţiillei Naţiunilor Unite şi a Actului Final di la Helsinkiˮ.
Tru idyiulu kiro, diplomația di București spuni că România condamnă ufilisearea di cătră forţăli armate aruse a teritoriului hamunisiillei Crimeea tru contextul a polimlui di fuvirseari paranomu şi neprovocat diclanşat di Federaţia Rusă, la 24 di şcurtu 2022, contra ali Ucraină viţină. Tru un comunicat a ministerlui di Externe, să spuni că România năpoi suni, tutunăoară, că nu pricunoaşti, niţi arăkearea paranomu di către Federaţia Rusă a aţiloru patru regiuni ditu estul a Ucrainăllei, Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, cari, spuni Bucureștiul, armân parti inalienabilă a teritoriului naţional ali Ucraină, tru simfunie cu ndreptul internaţional. EFE cundilleadză, di altă parte, că unăoară cu arăkearea paranomu, tru yismăciuni anlu ţi tricu, a aluştoru patru regiuni, Rusia u alăxi Amarea Azov tru ună amare interioară, neise asiguripseaşti securitatea ali Crimeei, cari adră, tutunăoară, ună linie di fortificaţii.
Tu arada a llei, Ucraina nu dănăsi s’declară că, ma ayoñea ică ma amănatu, va elibereadză teritoriul acăţatu. Ditu 2020, Kievul marchează Ziua rezistenţăllei la ocupaţia Ripublicăllei Autonome Crimeea şi a căsăbălui Sevastopol la 26 di şcurtu, dată la cari s’feaţi nai ma marea demonstraţie tru andrupămintulu ali integritati şi unitati a statlui ucrainean, tru 2014, la Simferopol, ţentrul administrativ ali hamunisie. Tru agustu 2021, Kievul lansă Platforma Crimeea, cu scupolu tra s’amintă agiutoru internaţional tră recuperarea hamunisiillei şi cari, tru anlu ditu soni, căftă ali Rusie s’curmă ună ş-ună ostilităţli şi s-şi ritragă askerili ditu teritoriile acăţati tru Ucraina.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
