NATO ș-polimlu ditu Ucraina
Câlcarea aruseascâ ditu Ucraina li gâilipseaști ma largu pi vâsiliili membri ș-pi Alianţa Nord-Atlanticâ.
Bogdan Matei, 12.02.2024, 23:37
Catastisea agiundzi s-hibâ unâ di aradâ: anda atacâ așcherea aruseascâ di invazíi cu droni porturli ucraineni di la Dunâ, Reni şi Izmail și marli câsâbă-portu Odesa, di la Amarea lai, s-da alarma ş-tu România viținâ, vâsilíi membrâ ali NATO ş-ali Uniuni Evropeanâ.
Duñeaua ditu giudeţili Tulcea ș-Galați, dispârţâtâ di Ucraina di cupañia ali Dunâ, apruche, ş-tu bitisita ali stâmânâ ți tricu, mesaje RO-ALERTU, protili di aestâ turlíi ditu 2024 — deadi tu șteari Inspectoratlu ti Catastisi di Urghenţâ Delta. A oamiñlor lâ si feați tâmbihi că pot s-cadâ niscânti lucri ditu spaţiul aerian ş-lâ si dzâsi s-llia misuri ta s-afireascâ și s-apânghiseascâ, ma s-hibâ ananghi. Pi ligâturli suțiali, mulțâ oamiñi ditu aestâ nai dzâsirâ că avdzârâ plâscâneri vârtoasi ma multu chiro di oarâ.
Unâ altâ turlíi di halat ș-altâ turlíi di alertâ fu faptâ, tu tutâ Alianţa Nordu-Atlanticâ, di prezidentul american di ma ninti, republicanlu Donald Trump, a curi yineari la Casa Albâ pari tutu ma siyurâ. Tamam colegañilli republicañi aluștui lu câtiyursirâ di cara omlu dzâsi că Statili Uniti nu mata lipseaști s-apărâ vâsilii aliati ți nu-și pâltescu contribuțiili la NATO.
Prezidentul di ma ninti ari câtâyursitâ ș-ma ninti vâsiliili NATO cari nu hârgiuescu cabaia cu apărarea, ama tora âlli ciudusi para multu pi aliaț anda dzâsi că u angâsâeaști Arusia s-atacâ craturi ți nu-și pâltescu facturli cătâ Alianțâ. Zboarâli a lui dusirâ la câtâyurseri ditu partea a prezidentului dimocrat Joe Biden ș-a secretarlui a lui gheneral al NATO, Jens Stoltenberg, ți cundille că ahtări urnimii aduc zñíi ali securitati ali Alianţâ, thimilusitâ pi apârarea comunâ, ş-âlli bagâ tu piriclu em pi așchirladzlli americañi, em ațelli evropeñi.
Media câtâyurseaști că Trump scoati tu migdani inexactu di mulțâ añi turlia cum lucreadzâ finanţarea/darea di pâradz ti NATO. Alianţa apufusi un target di 2% dit PIB ti hărgiurili militari ti cathi vâsilíi membrâ, iara nai ma multili nu atingu aestu prag. Cifra easti, ama, unâ urnimíi, nu un contractu bâgatu zorea ș-nu s-da “facturi”, iara craturli membri nu armasirâ nâpoi cu pâltearea ali contribuţíi la bugetlu comun al NATO.
Tu aestu chiro, dumânicâ, nai ma năulu membru ali Alianţâ, Finlanda, şi-aleapsi un nău prezidentu, premierlu conservator di ma ninti Alexander Stubb, ți agiumsi un atlantistu cândâsit di anda aruşlli u câlcarâ/nâpâdirâ Ucraina, iara vâsilia a lui trapsi mânâ di la dețeniili postbeliți di neutralitati strictâ. Premier anamisa di 2014 şi 2015, Stubb mârtirisea că unâ ditu nai ma mărli alathusi a lui ca şef ali chivernisi di Helsinki fu s-hibâ di câbuli cu adrarea ali țentralâ nuclearâ deadun cu compania aruseascâ Rosatom.
Prezidentul ali Româníi, Klaus Iohannis, âlli deadi cușia hiritimati e năului omolog finlandez. El dzâsi că așteaptâ cu “hâști s-lucrăm deadun și s-fâțemu ma vârtos parteneriatlu evropean anamisa di Româníi ș-Finlanda” şi “s-nâ apărăm axiili euro-atlantiți”.
Autor: Bogdan Matei
Armânipseara: Mirela Biolan
