Muşuteţ di prota thesi tru Parculu Naturalu Apuseni
Nidzemu adză tu nordu-ascăpitata ali Românie și agiundzemu tru nolgica-a Munțăloru Apuseni. Aoa stindi Parculu Naturalu Apuseni, un locu multu muşeatu nica ditu ahurhita-a secolui XIX-ţi.
Daniel Onea, 03.08.2021, 13:09
Nidzemu adză tu nordu-ascăpitata ali Românie și agiundzemu tru nolgica-a Munțăloru Apuseni. Aoa s’tindi Parculu Naturalu Apuseni, un locu multu muşeatu nica ditu ahurhita-a secolui XIX-ţi.
Pi hiotea-a kirolui eara adrati multi trasee ti vidiari, a diapoa protili ndridzeri turistiţi dateadză ditu ahurhita-a secolui XX. Easti ună di nai ma importanti zoni carstiţi ali României și easti lișoru ti alăgari, di itia că anălțiñili nu suntu dipu mări. Nai ma analti kipiti agiungu la 1800 di meatri sh niheamă pisti. Parcul easti treilu ca dimensiune ditu România, iara pi teritoriul a lui suntu multi comunităț umineşti. Tru ti mutreaşti numirlu di bănători, cama di 10.000 di oamiñi sufliti băneadză pi teritoriul a parcului, tru trei giudiți: Bihor, Cluj și Alba. Ună bună parti a suprafaţăllei easti inclusă tru zona istorică Țara Moților. Dimecu, cultura locală și adiţli suntu prota atracție a turiștilor aliştei zon4.
Ma s’hibă să zburămu prota ş’prota ti importanța-a Parcului Naturalu Apuseni la nivel internaționalu, carstul easti prinţipala atracție, spuni Alin Moș, directorlu ali administrație. “Easti zborlu ti zona di calcaru tru cari s’adară spileiili, cheile ică dolinele. Ca obiectiv di importanță internațională, lipseaşti s’ahurhimu cu Glleţlu Scărișoara. Easti cu anami la nivel internaționalu maxusu după 2009, cându, dupu niscănti studii, năpoi fu misuratu volumlu a bloclui di glleţu, a deapoa adză easti cadealihea nai cama mari bloc subtearan di glleţu ditu lumi, cu 130.000 di meatri cubi di glleţu ş-cama. Easti și unu ditu naima veclli ditu Europa, cu 4.000 di añi ş-cama vicllimi. Ti aţea, adză, Glleţlu Scărișoara, fisea multu muşeata di anvărliga, muşuteaţa-a sumteranlui, cu bloclu di glleţu și cu stalagmitili și stalactitili adrati ditu glleţu, di itia-a tempearălle ditu zonă, aduţi ună atracție ahoryea tră vizitatori.”
Tităţli a Ponorlui easti unu altu obiectivu turistichu multu importantu ditu locurli a parcului, daima unu mari semnu ti zona carstică a Apusenilor. Alin Moș. “Easti un fenomenu carsticu di ună mărille ahoryea. Pănu tu soni, easti ună zonă cari, la suprafață, adună trei dolini. Aestea suntu niscănti ahăndusiñi tru coaja a loclui, tru roca ditu aţea zonă. Aţeali trei dolini, au tru ansamblulu a loru, un diametru di un kilometru, dimi ciuduseaşti și pritu dimensiuni. Spileaua cari nkiseaşti nolgica di aesti dolini ari tu intrată un portalu di 70 di meatri anălțimi ş-cama. Dimecu, puteț s-minduiţ la dauă catedrali băgati ună pisti alantă. Protlu lucru ţi ălli ciuduseaşti turiștilli aclo easti grandoarea aesta tru ună zonă di carstu cu păduri, anvărligatu di păduri di molidu, cari nu fură lucrati di om, aşi că structura-a loru naturală s’hibă alăxită. Peisajlu și muşuteaţa a loclui ti alasă anda va ti torñi cu un sentimentu că ai vidzută ţiva fantastic, un locu pi cari pțăñi au ispeatea să-lu veadă.”
Tru Parculu Naturalu Apuseni ari cama di 1.500 di piştirei, spuni Alin Moș, directorlu ali administrație. “Multi ditu eali suntu ncllisi ti publiclu larg, ama alti suntu dişcllisi, cum va s’hibă anămusita Piştireauă a Ursillei. Tru aestă oară, ari ună ditu naima dizvuiltati infrastructuri ti videari ditu România și ari până la 100.000 di vizitatori tu anu. Ma mulţălli ditu arada-a aţiloru ţi yinu s’veadă parcul yinu ti fisea ahoryea, ama și ta s’veadă aesti piştirei, cari au ună densitati ahâtu mari și una varietate ahâtu mare a formiloru și a hromiloru.”
Ia dimi ună destinație di veară ti anami, ideală ti tută lumea. Cu nădia că vă căndăsimu, vă aștiptăm și alantă aradă cu ună nauă destinație.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
