Mpărmuturi ma scumpi tru România
Banca Naţională a Româniillei ălu criscu, diznău toclu di referinţă, neise va screască şi ratili la Mpărmuturi.
Bogdan Matei, 11.01.2023, 12:32
Rata anuală a inflaţillei agiumsi tru România la 16,8% tru meslu brumaru 2022, di la 15,32% tru sumedru. Cifrele năstrecu prognoza di inflaţie tră bitisita-a anului pi cari u-avea dimăndată guvernatorul a Băncăllei Naţionale (BNR), Mugur Isărescu – 16,3%. Easti, tutunăoară, nai ma mari rată ditu dauli dekenii dit soni: tru 2002, inflația anuală agiumsi la 22,5%, a deapoa, ditu 2005 până tru 2021, s-a rmână maş la ună ţifră. Minari anticipată cata di tută lumea, Consiliul di Administraţie al BNR u criscu diznău, ñiercuri, rata a toclui di politică monetară, cu 0,25%, la 7 procente pi an. Specialiştilli a băncăllei centrală estimeadză tora că rata anuală a inflaţilleei va să scadă, vahi, lişoru tru protlu trimestru aluştui anu şi va s’dipună semnificativ ma yoñea cama deapoa, nica sumu 10%, nica ditu trimestrul trei al 2023. Naua ajorare a ţoclui clleaie va s’ducă, nai ma probabil, şi creastirli a tocurloru la bănţăli comerciale, maxus tru cazlu a Mpărmuturilor.
Analistul economic Dragoş Cabat declară, tră Radio România, că eara importantu să s-ducă ninti tendinţa di creaştire a toclui clleaie, tra s’nă asiguripsimu că inflaţia va s’agiungă pi un plafon şi va s-intra, cama deapoa, pi ună cali descendentă, acă aestu lucru nsimneadză şi ună creaştire a ratelor tră aţell cari au Mpărmuturi tru lei cu tocu variabilu. Cata 600.000 di români suntu sigura afectaţ de aestă majorare de tocu – spuni Dragoş Cabat. El spuni, ama, că, tru general, persoanili cari au Mpărmuturi bancari contractati suntu ditu categoria aţiloru cu venituri medii ică pisti medie şi adavgă că problema mari easti cu românii cari au venituri ñiţ, ţi earau şi continuă s’hibă la limita a unui bănaticu tiñisitu, iar tră aeşţă easti multu importantu să s’dănăsească criştearea abruptă a păhadzloru di consum.
Majorarea a toclui di politică monetară va s’ducă la dănăsearea a investiţiilor tru sectorlu privat şi la ună dalgă di falimente speţifiţi ti recesiuni — feaţi timbihi, ditu opoziţie, deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru ali Economie reproşeadză a Guvernului PSD-PNL-UDMR că s-mprmută “cabaia multu”, pi fondul creştirillei hărgili tră planuri di dezvoltare locală şi tră năi agenţii di stat. Organizaţie non-guvernamentală cabaia activă tru spaţiul public, Fundaţia tră Apărarea Cetăţenilor Contra a Abuzurilor Statului (FACIAS) lugurseaşti, tu arada-lli, revoltător turlia tru cari statul român, pritu Banca Naţională, aleapsi s’pondereadză inflaţia galopantă, di u arucă fortuma pi românilli cari au Mpărmuturi la bănţă. Umflarea di cătră BNR a tocurloru, fără niţi ună altă misură compensatorie tră populaţie — nica spuni FACIAS -, avu drept consecinţă majorarea cu până la 60% a ratilor a românilor. Aestă politică financiară, orientată exclusiv ti agiutarea a bănţălor, va s’ducă tu şcurtu kiro la alithealui traghedii, ţi va u zñiipsească populaţia activă a văsiliillei — cundilleadză di cu kiro organizaţia non-guvernamentală.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
