Misuri tru agiutorlu a economiillei
Guvernul ufilisi, anlu aestu, cama di 3 proţente ditu PIB tră sagiută economia şi cetăţenilli.
Ştefan Stoica, 24.03.2022, 18:14
Guvernul di la Bucureşti ndreadzi un nău mănuclliu di misuri tră agiutarea a persoanelor vulnearabile şi a companiilor. Scupolu easti aţelu ta s’ñicureadză hărgili criscute di itia a perturbărloru isiti tu videala tu şingirili di aprovizionare la combustibili şi alimente.
Comisia Europeană aprobă cadrul temporar di agiutoare di stat, a deapoa va s’compenseadza hărgili suplimentare generate di criza păhadzloru la energie, combustibili i alimente, cum şi efectele aplicarillei sancţiunilor internaţionale contra a companiilor ruseşti. Misura yine tru agiutorlu a economiilor şi a cetăţenilor statilor membre. Ase, firmele zñiipsiti di plimlu ditu Ucraina pot s’llia agiutoari di stat di până la 400.000 di euro.
Ministrul di Finanţe, Adrian Câciu: Potu s’hibă dati granturi di la 35.000 di euro până la 400.000 di euro per companie, andicra şi di specific şi di sectorul tru cari ş’dizvărtescu lucărlu, cari s’ndrupască capitalu di lucru, lichiditatea companiilor, cari s’ndrupasca, pan tu soni, năstriţearea alistei situaţii economice complicate tru cari himu, s’ndrupasca dheafuraua di inflaţie cari yine pisti economii şi di itia a incertitudituilor create di conflictul ditu Ucraina” .
Di altă parte, România ari naeti s’atraga, anlu aestu, pritu Programul Naţional di Redresare şi Rezilienţă 6 miliardi di euro. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu: Păradzlli cari fură alocaţ tru bugetul a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene tu aestu anu suntu tora transfearaţ cătră cathi minister coordonator di reformă, aţea turlie tra s’ahurheasca s-adară aesti hărgi”.
Di la ahurhita a anlui până tru aestu kiro, Guvernul ufilisi 3,4% ditu PIB tră a s’ndrupasca economia şi cetăţenii, spuni ministrul finanţelor, Adrian Câciu. S’featira hargi ti agiutarea pensionarlli, criştearea pensiilor şi alocaţiilor şi tra s’da a 13-a indimnizaţii. Un efort financiar babageanu easti plafonarea pahadzloru la energie electrică şi gaze naturale, misură di cari va s’aiuba hairi, până tru meslu apriliu a anlui yinitor, consumatorii casniţ şi non-casniţ; aeşti ditu soni eara expuşi a riscului ti falimentari di itia a fortumalei ţi u reprezintă facturile mari la energie.
Pisti aesta pachetă, Guvernul va s’yina tora cu unu nău, cari va s’ndrupasca cetăţenii şi companiile, tu hăvaia a creastirillei custuserli la combustibil şi alimente. Tru ligatură cu proţlli indicatori, şeful di la Finanţe spune că inflaţia, cari criscu galopantu anlu tricut, ahurhi anlu aestu să-şi ayaliseasca iruşea şi estimeadză că dificitul va să scădă. Cursul valutar easti stabilu, kiro tu cari monedile a vasiliiloru ditu regiune s-cadzura cabaia, nica cundille Adrian Câciu.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
