Misuri tră ti băgarea tu practico a PNRR
România va spitreacă stămâna yinitoare a Comisiei Europene prota căftari di finanţare ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3 miliardi di euro.
Daniela Budu, 27.05.2022, 18:17
Guvernul di la București aprobă,gioi, aţelu ditu soni act normativ ţi easti ananghi tră aţea ca săptămâna yinitoare s’niinteadză a Comisiei Europene prota căftari di finanţare ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3 miliardi di euro. Easti zborlu ti adoptarea a unui mecanismu cari s’hibă băgatu tu practico atumţea căndu s’constată acţiuni paranomu tru kivernisearea a fondurilor ditu PNRR. Aesta easti treia condiție cari lipsea s’hibă tiñiisită aţea turlie ca România s’poată s’niinteadză căftarea di finanţare. Prima condiţie spuni că mecanismele di control şi di verificari ti tiñisearea a ărkiloru ditu PNRR, iara a daua u reprezintă ancărcarea pi platforma a Comisiillei a atiloru 21 di jaloane realizate până tu bitisita a anlui ţi tricu. Tu ţi mutreaşti actul normativ adoptat gioi di guvern, ministrul a fondurilor europene, Marcel Boloş, cundille că eventualele nireguli va s’hibă sancţionate uidisitu cu legislaţia naţională.
Marcel Boloş: Multu important tră şteari, tră beneficiarlli a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, că nu va s’avemu corecţii financiare ca tru catastisea a politicăllei di coeziune. Iara tru ţi mutreaşti niregulile, aestea va s’hibă mutriti ditu vidiaka a legislaţiei naţionale şi va s’hibă apufusiti amenzi I alti sancţiuni cari sunt pruvidzute tră nireguli tru sistemul legislativ naţional. Marcel Boloş nica diclară că PNRR easti băgatu tu practico cu multă zori, di itia a multiloru jaloane şi ţinte. Cu tuti aestea, pricunoaşti ministrul, fără un mecanism di verificari a turliillei tru cari suntu tiñisiti ţintele pripuse pritu PNRR, Comisia Europeană poate bloca banii.
Marcel Boloş: Politica di coeziune, ama şi Planul National di Redresare şi Rezilienţă caftă căte cafi ditu bugete s’aibă la bază un sistem di management şi control. Alliumtrea, România riscă nica dănăsearea a programelor operaţionale. Easti ndreptul a Comisiillei ta s’caftă aestu lucru tru situaţia tru cari aesti sisteme di management şi control nu lucreadză simfunu cu căftărli şi standardili a Uniunillei Europene.
Uidisitu cu executivlu român, până tu bitisita a anlui, Bucureștiul va s’hărsească di 10 miliardi di euro pritu PNRR, păradz cari va s’asiguripsească duţearea ma largu a reformilor şi investiţiilor ditu văsilie. România va s’llia tutu cu tutu, di la Uniunea Europeană, până tru 2026, puțăn pisti 29 di miliardi di euro. Sum yturlie granturi si împrumuturi, păradzlli va s’ducă cătră investiții și reforme, tră s’promoveadza tranziția veardi și tranziția digitală și tră ss’anvărtuşeadză reziliența și coeziunea.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
