Misuri ti fermieri, transportatori și sistemlu sanitaru
București, Chivernisea apruche năi misuri, pritu cari s-adarâ volea a câftărlor a fermierlor ș-a transportatorlor
Corina Cristea, 27.01.2024, 14:25
Nihâristusiț, prota, di zñia a politițiloru comunitari di mediu ș-di afluxlu di produsi agricoli ucraineni tu UE, ți agudeaști productivitatea ș-competitivitatea, fermierlli ditu tut ma multi vâsilii evropeni adrarâ protesti. România, Polonia, Ghirmânia, Spania, Lituania, Olanda ică Franța/Galia suntu pritu vâsiliili iu fermierlli inșirâ pi geadei ta sâ-și aspunâ nihârsitusearea. Tu Româníi, protestili a fermierilor, ama ș-a transportatorlor, ditu aesti stâmâñi ditu soni, lu feațirâ Executivlu di București s-aproachi ma multi misuri. Aesti misuri suntu apandisea ti câftărli a loru. Ași, ti criscâtorlli di carni di văț ş-di bivoliţâ chivernisea apufusi s-da anvârliga di 72 di miliuni di lei (vârâ 14.5 miliuni di evradz), iara ti cathi pravdâ cuantumlu va s-hibâ di 100 evradz. Ti crescătorlli di porțâ va s-da anvârliga di 126 di miliuni di lei (vârâ 25 di miliuni di evradz) ş-ti aței ți crescu pulli, 152 di miliuni di lei (vârâ 30,5 di miliuni di evradz). Pâradzlli va s-agiungâ la fermieri pânâ tu bitisita a melsui cirișaru di estanu.
Altâ turlíi di agiutor ți Chivernisea va lâ u da a fermierlor va s-hibâ pâradz ti acciza la motorina filisitâ tu agriculturâ. Elli va s-llia pâradz 25% ditu câtu pâltescu motorina ți u filisecu tu agriculturâ. Ti fermierlli ți va s-aibâ zñíi di la xerea ditu 2023, Executivlu apruche unâ ordonanţâ di urghenţâ pritu cari va s-aibâ izini să-şi amânâ pâltearea a ratilor la bănțâ pânâ cându va ș-yinâ tu ori economic. “Tu ți mutreaști transportul, yinimu cu unâ culai ți andreadzi unâ câftari di simasíi a transportatorlor, dzâsi premierlu Marcel Ciolacu — alâximu cadrulu legalu, ta s-nu mata pâlteascâ girime şoferlli di TIR cându âlli treați vadelu ali rovinietâ anda așteaptâ para multu la sinuru.”
Tu idyiul chiro, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâsi că easti operaţionalâ unâ nauâ formulâ pritu cari s-adarâ isapea a pâradzlor ți lâ da a asiguraţlor cu riscu mari, persoani fiziți ș-juridiți, cari au autovehiculi di transportu cu unâ masâ maxim autorizatâ ma mari di 16 toni. Aesta easti unâ ditu ceareili ti apărarea a asiguraţlor RCA pâzârâpsiti cu reprezentanţâlli a transportatorlor ş-cu aței a companiilor di asigurări. Unu proiectu di nom dat la Senat ari ș-alti misuri ti cari sâ zburâ, cata cumu easti posibilitatea di dânâseari a contractului RCA, certificatul di zñíi şi mutrearea electronicâ pritu ligâtura di cameri, unâ mutreari tu trafic pritu cari s-veadi cându âlli treați vadelu ali asiguripseari. Tu ți mutreaști angajaţlli/arugațlli ditu Sânâtati, s-apufusi unâ crișteari acutotalui a anvelopâllei salarialâ tu dumeanea sanitarâ di 20% ti 2024, ditu cari 5 proțenti furâ chiola pâltiti pritu crișteri bugetari ți li duchirâ ş-angajaţlli/arugațlli ditu Sânâtati, ahuhiindalui cu 1 di yinaru.
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima