Mineriada ditu cirişaru, 32 di añi
Bucureşti scomemoreadză 32 di añi di la aşi-număsita Mineriadă ditu cirişaru 1990.
Bogdan Matei, 14.06.2022, 12:21
După cama di trei dekenii, România nu poati s’limbidzască nai cama scutidoslu episod ali istorie a llei post-comunistă. Ari trei ani di cându Analta Curte di Casaţie şi Justiţie apufusi turnarea a dosarlui aşi-număsităllei Mineriadi ditu 13-15 cirişaru 1990, ti adrarea diznău a rechizitoriului, pi cari ălu lugursi paranom. Tru 2017, procurorllii militari avea bitisită cercetărli. Elli pitricură tu giudico 14 di persoane. Veditili a pareiillei era fostul prezidentu Ion Iliescu, adză nonagenar, premierlu ditu aţelu kiro, Petre Roman, adjunctul aluştui, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul ditu atelu kiro a SRI, Virgil Măgureanu. Uidisitu cu anchetatorlli, elli s’pari că ndreapsiră şi coordonară directu ataca contra a manifestanţălor ditu Piaţa ali Universitati, ditu misuhorea a Bucureştiului, cari şi spunea iriñeaticu minduerli politiţi, tru contradicţie cu ali majoritati ţi eara putearea politică ditu atelu kiro.
Tru 20 di mai 1990, dupu ţinţi meşi di la surparea-a dictaturăllei comunistă al Nicolae Ceauşescu, fostul a lui ministru ditu añilli 70, Ion Iliescu, lugursitu ca lideru ali Revoluţie, fu, practic, plebiscitat, amintănda protili alidzeri prezidenţiale elefteri cu aproapea 85% ditu voturi. Partidlu a lui, ună ndziminari eterogenă di revoluţionari autentiţ si comunişti di mâna a daua, avea amintată, tu arada-lli dauă cirecuri ditu locurli a Parlamentului. Piaţa Universitatillei, acăţată nica ditu apriiuru di studenţă şi proclamată “zonă elefteră di neocomunismu”, s’avea gulită, di itia că manifestanţăllii avea aprukeată serta apofasi a urnilor. Aclo iu un kiro avea dzăţ di ñilli di oamiñi hărăcoki si ici cu preşcăville, avea armasă maş ndauă dzăţ di grevişti a foamitillei, canda niaxiziţ tra ş-ducă bana ma largu nafoara a Piaţăllei. Avinarea a lor di cătră Poliţie, tru noaptea di 13 cirişaru, s-feaţi cu ună forţă disproporţionată, ţi adusi aminti di represiunea ditu dzălili a Revoluţiillei. NIţi adză nu easti limbidu desi aţelli cari, a daua dzuuă, reacţionară di dusiră alumti pi geadii cu poliţia şi acăţară sediile a Ministerului di Interne şi Televiziunillei publiţi, avea cadealihea vără ligătură cu Piaţa. Iliescu si oamiñilli a lui ălli spusiră cu numa “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, acă armata avea adusă arada, cllimară populaţia s’ascapă “democraţia ditu piriclliu”.
Minerllii ditu Valea a Jiului apăndăsiră la căndăseari. Maş dauă dzăli, 14 si 15 cirişaru, stăpuiră aeşţă Capitala, iu să spusiră ca hiinda iţi autoriritati legală. Duri tra s’alasă năpoia a loru 1.300 di pliguiţ, cama di ună ñille di oamiñi ţănuţ ncllişi paranom şi nai ma pţănu şasi morţă. Universitatea profanată, sediile a partidilor di opoziţie şi a jurnaliloru indipendenti asparti s’adavgă la tabloulu a aputrusearillei. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omului emisi ună apofasi cari impunea a Româniillei s’ducă ma largu investigaţiile tru aestu dosar, iar fostul procuror general, Laura Codruţa Koveşi, pricunuştea că ancheta mutrinda mineriada fu “ună ditu nai ma mărli niagiundzeri di tută istoria a Ministerlui Public”.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
