Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mesaje ti Dzua Europăllei

Unitatea și solidaritatea Europăllei suntu sărbăturisti și estan pi 9 di mai.

Mesaje ti Dzua Europăllei
Mesaje ti Dzua Europăllei

, 09.05.2022, 17:58

Europa lipseaşti s’hibă ma vărtoasă, cama cu boaţi, cama axizită şi ma ghini andreaptă — pitricu hăbari prezidentulu român, Klaus Iohannis, tru un mesaj cu furñia a dzuăllei a Europăllei, sărbăturisită cathi anu tu 9 di mai. Uidisitu cu șeflu a statului, după provocarea majoră a pandemiillei di COVID-19, bănămu tu aesti dzăli realitatea a polimlui la sinurli a Uniunillei Europene, cari adusi nai ma marea criză umanitară ditu Europa după Doilu Polim Mondial.



Tru mesajlu a lui, Klaus Iohannis cundilleadză că actualu polim easti un ndriptatu contra a tutulor prinţipiilor şi valorilor cari yilipsescu esenţa şi liantul a construcţiillei europene – democraţia, statlu di dreptu şi ndrepturli di thimelliu. “Bănămu un kiro fără preţedentu tru existenţa Uniunillei, cându easti băgată dinintea la niscănti furteţ di nafoară neise işiş axizearea a noastră ta s’nă vigllemu valorli di thimelliu, ţi suntu anvărrliga a conceptului pi cari s-thimilliusi construcţia europeană: iriñea”, spuni şeflu a statlui tru mesaj.



Uidisitu cu spusa al năsu, ţănearea ma largu a irinillei easti constanta Europăllei tu dekeniili ditu soni, ună garanţie a stabilitatillei cari nă dişcllisi calea ti un un nivel di prucukie fără preţedentu la nivelu a Uniunillei. Klaus Iohannis aduţi aminti că tru aestu an s’marcheadză 15 ani di la momentul istoric ti aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, opţiune ambărţitată şi ndrupătă di tută societatea.



Șeflu a statlui lugurseaşti că “hăirlătiţli aliştei alidzeari s’vedu adză tu progreslu a naţiunillei a noastre pi lungu kiro, statutlu di stat membru ali UE andreadzi cadrul ti un imnaticu ireversibil di progres democratic, di dizvoltare economică şi soţială, di solidaritate şi angajament activ la construcţia a proiectului European”. Prezidentulu nica spuni că la un dekeniu şi giumitate di la aderare, România easti un membru axi s’cilăstăsească cu hăiri la soluţii, tră Europa pritu punctili a llei di mari furteaţă.



Tu arada a lui, premierul Nicoale Ciucă și spusi nădia, tru mesajlu dimăndatu cu furñia ti yiurtusearea dzuallei di 9 Mai, că raţiunea şi iriñea năpoi s’hibă pi continentul european cât cama ntrăoară. Matimili a doilui conflictu mondial lipseaşti s’nă facă s-nu străximu un polim di aputruseari contra unui stat indipendentu, aşi cum adară adză Rusia tru Ucraina — spuni premierlu. Uidisitu cu șeflu a guvernului, Doilu Polim Mondial, a curi bitisită tru Europa u yiurtusimu, lipseaşti s’nă aducă aminti diznău a tutulor cari easti mira a tiranilor şi a aţiloru ţi nyiseadză s’aputrusească locurli a viţiñiloru şi s’domină lumea.



Iara prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, califică dzua di 9 mai ca hiinda dzua tru cari s-amintă ună Europă iriñeatică și tu prucukie”. 72 di añi ma amănatu, Europa easti unită tru solidaritate cu soţlli a nostri ucraineni, cari nădăescu ti unu yinitoru di libirtate. Un yinitor european”, angrăpsi prezidenta ali Comisie Europeană pi unu şingiru di socializare.


Autor: Daniela Budu


Armânipsearia: Taşcu Lala



































































Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company