Liderlli mondiali condamnă invadarea ali Ucraină
Comunitatea internaţională condamnă invazia ali askeri arusească tru Ucraina şi naeteaa ali Moscovă tra sarikească teritoriili ocupate
Bogdan Matei, 21.09.2022, 19:17
Prezidentulu ali Rusie, Vladimir Putin, lipseaşti s’pricunoască că nu poate s’amintă polimlu ditu Ucraina – spusi canţelarlu german, Olaf Scholz. Tru protlu a lui zboru ţănutu tru cadrul Adunarillei Generale a ONU, Scholz stispsi aţea ţi număsi ambiţiile imperiale al Putin și feaţi timbihi că aestea riscă s’aspargă, tu idyiul kiro, Ucraina şi Rusia. El nica spusi că Germania și comunitatea internațională nu va s’aproaki ună irini dictată di Rusia. Canţelarlu german dimăndă că Berlinlu va s’hibă nicukirlu, pi 25 di sumedru, ti ună conferinţă mutrinda reconstrucţia Ucrainăllei. Tu ligătură cu natea aşi-dzăsiloru autorităţ, instalate di Moscova, ditu teritoriile ucrainene ocupate tra s’ndreagă referendumuri mutrinda alikearea di Rusia, Scholz număsi aşi spusili consultări populare “fictive şi inacceptabile”. Tu arada a lui, prezidentulu francez, Emmanuel Macron, lă spusi “parodii”. El u stipsi Rusia că, pritu invadarea ali Ucraină tru bitisita a meslui şcurtu, dusi cătă ună turnari la epoca imperialismelor şi a coloniilor. “Franţa nu aproaki aestu lucru şi va s’caftă pănu di mardzină irinea” — tăxi prezidentulu Macron.
“România ma largu va u agiută Ucraina” viţină – declară şi prezidentulu Klaus Iohannis, tru plenlu ali Adunari Generală a ONU. El adusi aminti că România diadi asistenţă umanitară directă aţiloru cama di 2,3 miliuñi di arifugaţ ucraineni cari ălli tricură sinurlu di la ahuhrita a polimlui. Şeflu a statlui român easti cu minduita că nu ari justificare tră agresiunea militară contra a unui stat suveran. Klaus Iohannis “Minduimu că apandisea a noastă, maxus la polimu, va lu-modileadză yinitlu a nostru comun. Agiutorlu a nostrum ti irine lipseaşti s’hibă spus tora ma vărtosu ca vărnăoară. Tră apărarea a valorilor a noastre comune easti esenţial s’armânem adunaţ stogu şi să-lli aduţem ningă noi tuţ alanţă, nica şi aelli ţi nica s’ndirsescu. Angajamentul şi dialoglu sunt di mari simasie tra s’năstreacă divergenţele, ama şi tra s’combată arăspândirea niaverurloru şi a propagandăllei. Provocărli actuale, catacum impactul alăxerloru climatiţi, ama şi ixikea accesului la alimente şi educaţie agiungu tut ma greali şi caftă cearei”.
“Rusia ndreadzi iruşi simulacre di referendumuri” tru Ucraina – stipsi şi consilierul tră securitate națională di la Casa Albă, Jake Sullivan. El spusi, diznău, că “Statele Unite nu va s’pricunoască vărăoară pretențiile ali Rusie ti aşu spusili locări arăkiti ali Ucraină.” Uidisitu cu Sullivan, aesti referendumuri, cum și naetea ali Moscova ti mobilizari ma multi forțe tru Ucraina spunu ti impaslu tru cari suntu forțele ruse, anănghisiti să s’tragă ditu ma multi regiuni pi cari li avea aputrusită nica ditu şcurtu. “Aestea nu suntu jgllioati pi cari va li facă ună văsilie tu pistipseari” — cundille năsu, cundillinda că “nu spuni furteaţă, că easti alliumtrea”.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
