Klaus Iohannis la ţeremonia ti Dzuua Unirillei Prinţipatilor Române

Klaus Iohannis: amintărli ditu 1859, cându s-feaţi Unirea Prinţipatilor Române, easti ună matimă veritabilă di responsabilitate tră noi tuţ

Mariana Chiriță, 24.01.2023, 20:12

Klaus Iohannis: amintărli ditu 1859, cându s-feaţi Unirea Prinţipatilor Române, easti ună “matimă veritabilă di responsabilitate tră noi tuţ”

Amintărli ditu 1859, cându s-fesaţi Unirea Printipatilor Române, easti ună “matimă veritabilă di responsabilitate tră noi tuţ” , declară prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la ţeremonia organizată cu furñia a Dzuuăllei Unirillei Prituţipatelor Române, la monumentul “Mormintul a Askirlălui Nicunuscut” ditu Parcul Carol I.

“Vruţ români, aoa şi 164 di ani, nădiili a româñilor tra s’băneadză tru idyiulu cratu şi maş sumu hlambură eara cu ună jgllioată ma aproapea di realitate, pritu Unirea a aţiloru dauă Prinţipati, Moldova şi Ţara Românească. Volea vărtoasă di unire a românilor, manifestată limbidu şi cu boaţi tru cadrul ali Revoluţie paşoptistă, nu armasi un simplu idial, că agiumsi realitati pritu efortul nicurmatu şi dedicarea a elitelor ditu atelu kiro tra s’află soluţiile politiţi uidisiti. (…) Viziunea, ambiţia şi entuziasmul a paşoptiştilor şi unioniştilor easti un exemplu yiu di voli, patriotism şi abnegaţie tră dizvoltarea naţiunillei române. Amintatiţli ditu 1859 suntu ună matimă veritabilă di responsabilitate tră noi tuţ, atelli cari continuăm s’ascumbusimu România europeană, modernă şi dimocratică, indiferent loclu iu shimu”, spusi şeflu a statului.

Aoa şi aproapea 160 di ani, nica spusi Iohannis, Alexandru Ioan Cuza thimilliusea protlu nomu modernu a nvăţământului, cari băga tru practico obligativitatea şi gratuitatea educaţiillei, indiferentu di clasa socială i di gen. Tru aestu an, viziunea a proiectului “România Educată” va s’hibă băgată tru practico pritu năi nomuri, ţi au scupolu s-da “silă a sistemul di nviţământ şi să-lu simfunizeadză cu căftărli a prezentului şi aţeali a yinitorlui”. România ari fonduri europene semnificative tră dizvoltare tru yinitorlli ani. Numata ari justificări tră aţea că mărli proiecte di infrastructură s’tragă tu anghiosu cu amănari.“Năpoi facu apelu tra s’ufilisească tuti instrumentele pi cari le avem la dispoziţie tra s’bitisimu reformele di cari are ananghi ţara noastră şi tră s’eradicamu disfuncţionalităţile cari trenează di cabaia kiro”.

Sărbătoarea Unirillei Printipatilor Române ditu aestu an s’faţi tru un context marcat di situaţii di criză cari yinu unu dupa alantă iruşi.“Di aproapea un an, polimlu s’turnă pe continentul a nostru, unăoară cu invadarea ali Ucraină di cătră Federaţia Rusă, cu efecte pi cari li dukimu tuţ. Multili provocări cu cari nă confruntăm la nivel european riscă să slăghească ataşamentul ahandosu andicra di valorile dimocratice. Easti un kiro cabaia greu, cari nă bagă dininti sistemlu di valori ică credinţa tru prinţpiile europene. Va s’triţemu ghini aestu veritabil test cara, idye cum nă căndăseaşti Corlu Unirlleii, vas ă ştimu s’dăm mână cu mână, s’tiñisimu solidaritatea şi unitatea! România să spusi daima că easti un stat vărtosu, maxus atumţea cându clasa politică, instituţiile publiţi şi cetăţenii cilăstăsiră ti deadunu, di băgară pi protlu locu ghineaţa deadunu. Aoa, vahi ma multu ca vărnăoară, easti important s’nă concentrăm pi lucărli cari nă aproaki, căndăsiţ di spiritul a unitatillei naţionale”, spusi prezidentulu.

Marcarea a dzuuăllei Unirillei Printipatilor Române la Mormântul a Askirlălui Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe cari truaintaşii noştri le-au făcut tră indipendinţă, unitate şi suvearanitate.“Istoria ţării noastre s-a construit pritu angajamentul şi sacrificiile unor trutregi genearaţii, cărora le datorăm preţuirea noastră, tră că au luptat şi au trufruntat cu dimnitate şi curaj riscuri şi provocări tru vremuri extrem di tulburi”, a mai diclarat şeful statului, cari a subliniat că dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti a reprezentat piatra di temelie a difinirii naţiunii române, orientată către valorile occidintale, dimocraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

La 24 di yinaru, românii sărbătoresc Unirea Moldovei cu Ţara Românească, eveniment politic ţi s’feaţi aoa şi 164 di ani, (1859), sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ministerul Apărării Naționale (MApN) deadunu cu autorităţi centrale şi locale, ndreapsiră ţeremonii militare şi religioase tru tuti garnizoanele iu fură adrati monumente ahărdziti ti Unirea a Prinţipatelor Române. Drapelele di Luptă ale Brigadă 30 Gardă “Mihai Viteazul” şi Brigăzii 15 Mecanizată “Podu Trualt” au fost dicorate di prezidentulu Iohannis cu Orditnlu “Virtutea Militară” tru grad di Mare Ofiţer cu nseamni di irini tră militari, respectiv cu Ordituul “Virtutea Militară” tru grad di Ofiţer cu nseamne di irini tră militari.

Şeful statului dipusi ună cărună di lilici la monumentul “Mormintului Askirlălui Nicunuscut”.

Premierlu Nicolae Ciucă şi prezidentulu Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. loară parti la manifestările di la Iași, iu eara viniţ ñilli di persoane. Arădăţiñili ali Românie europene s’vedu tru Unirea faptă aoa şi 164 di ani – un exemplu autentic di unitate a volillei a românilor, cari dişcllisiră calea emanciparilleii şi a modernizarillei statlui. Responsabilitatea clasei politice şi a instituţiilor statului easti să onoreze aestu actu ti făţearea ună a naţiunillei române. ”Actul di aoa 164 di ani fu opera di voli şi di curayiu a popului şi a elităllei a lui politică. Lecţia istorică armasă pisti kiro easti că pritu voli, unitate, curaj şi susţinerea cetăţenilor noştri putem reuşi cele mai ambiţioase obiective. Realizările recente confirmă aestu lucru. Adiararea României la NATO, obţinerea statutului di membru al Uniunii Europene suntu exemple grăitoare”, spusi Ciucă.

Aţeli 164 di ani di la Unirea Printipatilor Române fură nsimnaţ, tru biseriţli ortodoxe ditu tută văsilia, pritu slujbe di Te Dium, la bitisita a curi, kiro di ună minută, aşurirară clopatli. 24 di yinaru 1859 fu, “un eveniment crucial ditu istoria a popului a nostru, thimellilu a unui idial istoric”, ancurunat la Bucureşti pritu alidzearea ca domnitor a Ţarăllei Românească al Alexandru Ioan Cuza, tru ună casă a Bisearicăllei Ortodoxă Română di pi Măyula ali Mitropolie, pi loclu a curi easti adză Pălatea ali Patriarhie, uidisitu cu Patriarhia Română.

Autoru: Mariana Chiriţă

Armânipsearea: Taşcu Lala