Isapea a ftuhiillei tru România
România ari nai ma marea pondiri di cetăţeni expuşi dinintea ali urfañe ditu arada a statilor UE.
Ştefan Stoica, 15.06.2023, 14:29
România fu, nica şi tru perioada pandemiillei şi, deapoa, a crizei energetice alimentate di polim, anamisa di campioanele a creastirillei economiţi la nivelu ali Uniuni Europene. Di altă parte, tru dekeniul şi giumitate ţi tricu di la aderare, văsilia avu hăiri di dzăţ di miliardi di euro tră dizvultari şi s’recupereadza decalajul andicra di alte state ditu UE. Cu tuti aestea, cama di un cirecu ditu români, prucukia ică barium ună bănaticu tiñisitu armân dezidirate greu ică ţi nu pot s’hibă agiumti.
Uidisitu cu Eurostat, pisti 34% ditu conaţionali era expuşi anlu tricutu dinintea a riscului di ftuhie şi excluziune socială, aestea hiinda di alargu nai ma marea pondire nregistrată tru arada a văsiliiloru membri ali Uniuni Europeani tru anlu 2022. Dupu România yinea, tru aestu clasament, Vărgăria (32%), Gărţia şi Spania (dauli cu 26%). Nai ma ñiţ pondiri s’nreghistra tru Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).
Anlu tricut, aproximativ 95 di milioane di persoane ditu UE, echivalentul a unei ţinţimi ditu populaţie, era cu piriclliulu di urfañe şi excluziune socială, dimi băna tu ună nicukirată cari s’alumta cu nai ma pţănu ună ditu ateali trei situaţii: riscu di urfañe, privaţiuni materiale şi sociale serti şi /ică băna tu ună nicukirată cu intensitate multu ñicurată a lucărlui. Tsifrili armasiră relativ stabile comparativ cu 2021, cundille Eurostat.
La nivelul Uniunillei Europene, riscul di urfañe şi excluziune socială era tru 2022 ma mare tră mulleri andicra di bărbaţ. Tutyunăoară, pisti ună ţinţimi ditu populaţia Uniunillei cari băna tu ună nicukirată cu cilimeañi dependenţă eara tru risc di urfañe şi excluziune suţială. Tru ţi-lli mutreaşti pi români, un studiu publicat tora ayoñea spuni că 2022 fu un an tru cari azboirlu cu avionlu ică pachetele di vacanţă nu fură ahătu multu căftati.
Tru marea-a lor majoritate, româñilli, constată cercetarea, suntu găilipsiţ di yinitoru şi spun că au naeti s’economisească păradz ma mulţă şi să inveastiască tru educaţie. Putearea medie di ancupărare eara la giumitate ditu media europeană, neise u aduţi România pe locul 31 ditu aţeali 42 di state analizate.
Uidisitu cu Institutului Național di Statistică, amintatiţli totale medii tru mesu fură, tru România, anlu ţi tricu, di aproapea 6.500 lei pi nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, ama aestu avans nu s-apridusi sit u un nivel di bană ma bun. Inflaţia fu atea cari li curmă cabaia multu amintatiţli a românilor. La nivel di căsăbadz, venitul total tu mesu năstricu 7.000 lei, di 1,3 ori ma mare andicra di aţelu di la hoară.
Protili hărgiueri a românilor fură consumlu tru nicukirată, pisti 60%, şi tră păltearea-a taxilor şi impozitilor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentari eara un cirecu ditu consumlu a nicukiratiloru deapoa casa şi utilităţli.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
