Isăkili ali Băncă Națională
BNR yini cu ună isapi ti ună inflație ma mari, di 7,5%, tră sfârșitul acestui an, tru raport cu prognoza preceditut
Leyla Cheamil, 10.08.2023, 15:34
Banca Naţională ali Românie u mutri hiinda tru creastire, la 7,5%, prognoza di inflaţie tră bitisita-a aluştui an, uidisitu cu năili isăki prezentate, ñiercuri, di guvernatorlu Mugur Isărescu. Prognoza inițială eara di 7,1 procente. Tu bitisita-a anlui yinitoru, inflaţia easti lugursită ti 4,4 proţente. Simfunu cu sţenariului di bază, rata anuală ali inflaţie va s’ñicureadză niacumtinatu până la orizontul ali proiecţie neise cirisaru 2025, ama tru un ritmo ma atenuatu relativ. Mugur Isărescu cundille că maş niscănti impoziti majorate duc la creastirea ali inflaţie, şi neise aţeali directe pi consum, accizele şi TVA. “Majorarea impozitelor pi venit, ti exemplu, poate s’aibă nica şi un efectu ana. Easti ma zori ti făţeari isapi la creastirea impozitarillei pi venituri. Ea duţi la scădearea căftarillei agregateˮ, exighisi guvernatorlu a BNR. Simfunu cu prezentarea, scenariul di bază fu adratu pi thimellilu ali legislaţie ţi easti tu aestu kiro la momentul anda eara adrată proiecţia şi nu includi impactul a misurilor di anvărtuşeari fiscală zburăti tora ma ninti, di autorităţ. Guvernatorlu BNR nica cundille că da seamne di ayăliseari emu creaştirea economică emu consumlu.
“Avem creastire economică, ama slăghită cabaia ti estanu, comparativ cu ţi minduimu noi că va si s’facă tu ahurhita-a anlui. Avem ună creaştiri a ritmului anual a consumlui populaţiillei tru T1. Lişor, nă lo pi napandica şi noi. Avumu ună creastire a consumului vinită ditu amintatiţi, ama videmu ună ayăliseari a consumului. Multu vizibilă easti aestă ayăliseari, easti ligată, vahi, şi di depozitele la termen ali populaţie. Criscură cabaia tu aestă perioadă, categoric şi di itia a tocurloru ma mări, dimi, consum ma ñicu, economisiri ma mariˮ.
Tru aestă noimă, Mugur Isărescu spusi că România lipseaşti s’aibă ună creaştire economică bazată ma pţăn pi consum și ma multu pi investiţii. Aduţearea-a fondurilor europeane, cundille năsu, easti esenţială ditu aestă videală. Tru idyiulu kiro, Mugur Isărescu declară că Banca Naţională ndrupaşti, acutotalui, un program a guvernului di ajustare şi anvărtuşeari fiscală. El sumlinie, ama, că apofasea lipseaşti s’hibă loată easti politică, nu fiscală. Tut ñiercuri, Institutul Naţional di Statistică dimăndă că dificitlu a ziyăllei comerciale tru primlu semestru aluştui an fu di pisti 13,3 miliardi di euro, ma ñicu cu aproapea 2,1 miliardi di euro andicra di aţelu nreghistratu tru prima giumitate a anului tricut. Uidisitu cu INS, tru perioada 1 di yinaru – 30 di cirişaru 2023, ponderi importante tru structura exporturilor şi importurilor li au grupi di produse catacum maşini şi echipamente di transport neise pisti 45,% la export şi aproapea 36,% la import, ama şi alti produse manufacturate.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
