Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Interviu – Zahu Pană

Vruţ asculâtori, azâ lu avem oaspi la microfon pi domnul Zahu Pană ţi bâneadzâ tu New Zork, tu SUA.

, 01.09.2013, 13:27

R. – Vruţ asculâtori, azâ lu avem oaspi la microfon pi domnul Zahu Pană ţi bâneadzâ tu New Zork, tu SUA.


– Tin’isite, domnule Zahu Pană, cara s-vreţ s-nâ spuneţ ndauâ zboarâ ti ascultâtorl’ii di la RRI, ti lucurlu ţi lu-adraşi mutrindalui linia armâneascâ…




Z.P. – Lucurlu a nostru pi linii armâneascâ easti ma vecl’iu. Noi acâţăm s-minduim pi armâneaşti di anda earam Durustor, tu Dobrogea.



Aclo, Dobrogea, earam deadun şi prota avdzâm tut deadun di poeziili al Nicolae Batzaria, ţi eara unâ ciudii ti noi. Pânâ atunţea nu aveam ahtări muşati pârvulii bâgati pi versuri armâneşţâ, ma ciudia nai ma marea fu tu 1938, cându vini apriduţeara al George Perdichi a Luţeafirlui” di Eminescu pi grai armâneascu.



Şi atunţea tuţ tinirl’ii cari earam tu Cadrilater ş-cari minduiam ti cultura armâneascâ, duchim că aestâ dit soni poati s-exprimâ şi ideili muşati ţi pânâ atunţea nu li aveam. Ş-dupâ Perdichi acâţăm s-lucrăm. Mini atunţea bâgai pi grailu armânescu Mortua est”, ma curagilu în’i fu niham tâl’iatu, că noi atunţea earam refugiaţ dit Cadrilater.



Neşu la Nicolae Batzaria cari eara la Universul”, ş-l’i dzâş că vrem s-adrăm culturâ armâneascâ cama cu bagâri di seamâ, că dupu ţi chirum locul ţi lu aveam Dobrogea nu şteam câtâ iu s-nidzem. Şi atunţea s-apreasi ti noi nâpoi dorlu ca-shim cât ma ayoriea, separaţ di tutui alanti mileţ. Batzaria mutri canda cu n’ilâ ş-gri: Voi nu duchiţ că cu grailu armânescu numai putem s-ţâţem ţiva? Ma s-puteţ s-adraţ ţiva cu pârvuliili a meali, anchisiţ! Altâ soi nu avem ţi s-adrăm.” Aestâ fu protâ câdeari di apâ araţi ţi nâ u deadirâ pisti cap, ma nu nâ chirum curagilu.



Vini polimlu, vini frontul, vinirâ hapsili unâ dupu alantâ. Ma, dupu tut greulu ţi-l tricum, aflăm la Societatea Macedoromână un curagiu di la Mihai Fârşerotlu şi cu tuti că eara comunistu, nâ agiută şi acâţăm aclo s-adrăm literaturâ, poezii, cântiţi armâneşţâ. Tut atunţea, şi Bucureştiul îli dâdea curagiu, că avea anchisitâ alumta al Marcos şi vrea sâ-i tragâ pi armân’ii dit Gârţii di partea a comunişţâlor. Ma cum comunismul chiru şi sâhăţli ţi nâ li deadirâ la Radio Bucureşti, s-tuchirâ atumţea.



Armasi maşi George Marcu s-adunâ folclor, ma oarili di la Radio Bucureşti s-aveau bitisitâ.Dupu deportarea a armân’ilor di banat, cându-i dusirâ prit domiciliu zorlea, pi tut Baraganlu, avea ahurhitâ un curentu lai, cu pareri ici buni mutrinda armânamea, că ei tuţ earau contra a comunsmului. Cara s-dzâţeai că hii armân diunâoarâ ti lua. Şi lucurlu şidzu cam pânâ tu 1970 cându acâţă s-nâ alasâ niheam.



Nâ adunam cu Hristu Cândroveanu, noi lipsea s-adrăm ţiva, ma ţi? Şi atunţea minduim ta s-scutem Antologie aromână” s-videm cum va s-hibâ, cum va nâ l’ia guvernul di Bucureşti. Şi atunţea vidzui că unâoarâ avea pitricutâ guvernul unâ echipâ Pipera ta s-veadâ ţi soi suntu armân’ii. Di aţea echipa adra parti Paul Anghel, Malvina Urşeanu, mul’iarisa, Hari Brauner cari vrea s-facâ ţiva, ma nu ştea di iu s-acaţâ. Lu antribăm ţi-i vini şi dzâsi că nu-li ştea pi armân’i şi nu achicâsea câ ţe furâ pitricuţ prit domiciliu obligatoriu.



Eh, işea atunţea şi unâ carti, Mioriţa”, scoasâ di Fote Adrian, di suti ş-suti di pagini. Cum s-faţi că noi cari him şi fum tutâ picurari tutâ bana a noastrâ nu avem niţi unâ Mioriţâ” armâneascâ? Muinduiam cum s-adrăm s-bâgăm unâ Mioriţâ” armâneascâ şi atunţea, tu 1974, n-andamusim tu prota şedinţâ şa aţel di ma ninti Teatru Naţional di Pâzarea Amzei, cari eara dinâpoia a Teatrului Ion Creangă”. Cu marli agiutor al Oprea, ţi eara la Muzeulu a Literaturâl’ei Românâ, află unâ Mioriţâ” armâneascâ, cântatâ di picural’ii armân’i aşi cum eara.



Dupu aestâ, s-dişcl’isirâ uşili. Muzeulu a Satlui nâ acl’imâ s-nâ spunâ că putem s-adrăm cându vrem iţi sârbâtoari — şi tut atunţea putui s-adar unâ expoziţii armâneasâ aclo, multu muşeatâ şi s-imprim protlu discu di cântiţi fârşiroteşţâ, aşi cu picurari, dip aşi cum s-cânta la noi di vârâoarâ ca s-armânâ discul imprimat pi placa di hier ca s-putem s-trâdzem cât ma multi.



Dupu aestâ işi Antologia di prozâ aromână” şi dupa asetâ işirâ cărţâ dupu cărţâ pi armâneaşti, Un veac di poezii armâneascâ”, Eminescu armâneaşti” etc. Congresili ţi li adram aveau ca scupo duţearea ma ninti a culturâl’ei armâneascâ, s-nâ cunuştem cama ghini.



Ia, tora mini ti cânâscui pi tini, tini mi cunuscuşi pi mini şi-ma s-nâ cunuştem ma ghini ş-ma s-avem vreari ti fara a noastrâ ş-ti limba armâneascâ nu s-poati s-nu amintăm!


R. – Ţâ haristusim multu di multu domnule Zahu Pana ş-ti aştiptăm ş-altâ oarâ la microfon s-hii oaspili a nostu !



Autor: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company