Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ şi el cu verişorlʹi a mei şi neş cu elʹi unâ dzuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adar şi io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari...

Interviu: Tenismena SIMONA HALEP
Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

, 06.07.2013, 18:26

REPORTER- Tinʹisiţ ascultâtori vâ spunem bunâ seara dit studioulu a emisunilʹei di la RRI di Bucureşti emisiunea armaneasca cu furnʹia câ toraseara la rubrica oaspiţ la microfon avem harauua s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdia câ aşi easti şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armânʹ, cata cum Gica Hagi, Cristian Gaţu tu handball, protlu, tu fotbal icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


Ia câ vini arada, cum spuneam s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu aestâ aradâ tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a lʹei perfermoanţi di tu kirolu dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu aminta şi deapoa aţel di tu Olanda di Hertogenbosch şi nu dip tu soni câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


Ma prota ş prota s-lʹi spunem buna seara ş ghini vinişi la emisiunea pi armâneaşti tinʹisitâ Simona !



SIMONA HALEP — Buna seara ş ghini v-aflaiu !



REPORTER- Simona tu ahurhitâ voi s-ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţâlʹi a tai ?



SIMONA HALEP — Mama easti |Tana al Iota al Geavela, tata easti al Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.



REPORTER- Ţi ilikie, câţ anʹ ari Coli ?



SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di anʹ.



REPORTER- S-ţâ bâneadzâ ş tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia ma easti cânâscutâ şi ilikia, câţ anʹ ai ş tini dupu turneeli iu suntu tricuti acloţi ilikiili, anʹilʹi ţi âlʹ-ari cafi agiucâtoari.


Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?



SIMONA HALEP — Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹ ş giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ ş el cu verişorlʹi amei ş neş cu elʹ unâ dzuuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹ dzâsi câ lIpseaşti s-adar ş io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari, pot s-agiungu bunâ…tenismenâ.



REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţi ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlʹi pot s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?



SIMONA HALEP — Ancipui/ Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Constanţa giucai… şi urmatorul Liviu Panait tut di Constanţa.


Dapoia la 16 di anʹ plecai (fudzii) Bucureşti ca s-mi antrenedzu câ la Constanţa ânʹ trebuiau (lipsea) ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveam.



REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agioc. Nu ti ntribai, cu lʹirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?



SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.



Dit studio:


CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori ti furnʹia câ tu interviulu telefonic avum unâ dânâseari a ligâturâlʹei a noastâ cu Simona Halep adâvdzem dupu spusili a lʹei di la bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor dupu mamâ-sa spusi cu mari tinʹie di oaspita a noastâ, Simona.


Ia-lea numili a papanʹilor dupu dadâ-sa:


– maia dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.



REPORTER — Aşi, ş elʹi s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ tora dupu aesti dauâ performanţi mari ?



SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu câ hiu nipoata a lor.



REPORTER — S-hârsescu câ ia ţi anami nâ adusi Simona Halep.



S-triţem ma largu Simona. Cum fu turneulu di Nurnberg, prota ?



SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ ma greu (ma zori), câ fu primlu, avui ş emoţii mari; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi chiar mi bucurai/ (mi hârsiiu) foarti multu/ (multu di multu) câ câştigai/ amintaiu aclo.



REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … sigura ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu, di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici cu 6-3; 6-3 şi s-triţem deapoa la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.



SIMONA HALEP — Da, dit Olanda, di Hertogenbosch fu suprafaţâ diferitâ giucai pi iarbâ; Nurnberg giucai pi zgurâ, fu trecerea dificilâ câ nu i lişor n’tenis s-gioţ di pi unâ suprafaţâ pi altâ aşi di la unâ dzuuâ la altâ.


Avui meciuri greali, ma Dumnidza vru s-câştig/ s-amintu şi aclo.



REPORTER- Aşi-i cu agiutorlu al Dumidza tricuşi…aşi easti dealihea Simona şi s-triţem tora la turneulu di Wimbledon.


Amintaşi tu protlu tur şi vini aţea ta sâ-lʹi dzâţem, aţel ambodyiu câ ti acâţa mesea, durearea tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cum s-clʹamâ …Na Li agiucâtoari.



SIMONA HALEP — Da. Numirlu şasi (6) n’lumi da giuca foarti (multu) ghini ea şi io giucai ghini da eram obositâ/ (armasâ) câ giucai multi meciuri ninti…



REPORTER — Earai armasâ, nu ?



SIMONA HALEP — Da, earam armasâ, armaş niheamâ şi mi acâţa durerea di spati dar/ ama nu fu ţiva grav ş tora hiu ghini.



REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu s-nu ai cripari cu durearea di mesi Simona şi vream s-ti ntrebu cându ti adunʹ acloţi cu giucâtorlʹi, agiucâtoarili şi agiucâtorlʹi de, cum ti spunʹ tini? Nu ti ntrabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cum eşţâ, cum ti spunʹ ?



SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ la noi mi antreabâ tuţ ştiu câ hiu armânâ, dar (ama) n’strainatati, nu, elʹ nu ştiu. Io ancercai s-lâ mai explic dar furâ muşeat impresionaţ, dar nu prea anţileg elʹi.



REPORTER — Nu para akicâsescu elʹi cari suntu armânʹilʹi, nu ?



SIMONA HALEP — Da, da…



REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spunʹ ş cari suntu armânʹilʹi icâ makidonʹilʹi nu, câ u avem ş numa di makidonʹ… câţe yinimu, di iu yinimu maca him ş makidonʹ ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidonʹ ? Custanţa nu nâ spun ş makidonʹ ?



SIMONA HALEP — Da, makidonʹ nâ dzâc…



REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie…pâpânʹilʹi a noşţâ, nu ? Aestâ vream s-ti ntrebu ş cu numa câţe nâ spun ş makidonʹ…



SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, dar…



REPORTER — Vahi câ pâpânʹilʹi a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie nu ?



SIMONA HALEP — Da.



REPORTER — Avdzâşi di cânticlu aţel, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?



SIMONA HALEP — A da normal câ lu-avdzâiu, da şi nʹ placi foarti mult/ mi ariseaşti multu da, da.



REPORTER — Ti ariseaşti multu, nu …



SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, da…



REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…e câ agiumsim ş la cânticu vream s-ti ntrebu cum ţâ treţ tini kirolu adyi nu, cându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?



SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc…maşi aşi câteva dar earam, pâtidzai chiar acum douâ sâptamânʹ, unâ featâ.



REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hlʹina !



SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ şi mai earam la pâtigiunea a verişoarilʹei a meali, un ficior avum.


Earam chiar tora sâmbâtâ dupu ţi vinʹu di la turnee.


Mai apuc aşi din când n’cându s-neg, dar nu foarte mult.


In schimb ascultu maşi muzicâ armâneasca.



REPORTER — Aaa bun, bun lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, ma minduescu câ li asculţâ multi di formaţii, nu ?



SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu dar in principal anʹ placi/ mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹ-adra ş canticu cându earam nʹica.



REPORTER — Ţâ adra şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftam maca Hrista Lupci s-nâ spuna aestu cânticu cari ţâ lu adra.


Nu şteam ti aestâ hâbari câ ţâ adra şi un cânticu şi poati s-nâ lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u adraşi aesti stâmânʹ dit soni cu tenislu aşiţi şi ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?



SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş deapoa Bastad tu Suedia neg ş deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmânʹ.


Deapoaia n’America neg la U S Open ta s-agioc aclo.


Easti un turneu di mari schlem, ca Wimbledon-lu.



REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu.


Ascultâtorlʹi a emisiunilʹei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelʹi dit Australia câ şi aclo agiucaşi aoa ş trei patru anʹ di dzâli…Melburne.


Io ti aveam câftatâ şi atumţea şi aveam tu aţel kiro cându giucai tu Australia aveam faptâ moeabeti cu redactorlu di la Radio Sydney cu Nicu Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ anʹ pari câ ş ti câftarâ ma iara kirolu şcurtu ta s-ţâ lʹa un intrviu.


Ia aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilʹi di iuiţido dit Europa, dit balcanʹ, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintari cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


Multâ, multâ sânâtati ş tu soni ma s-vrei sâ spunʹ un zbor ti armânamea di iuţido ?



SIMONA HALEP — Mulţumesc foarte mult pentru tot !


Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ` ş mi mârescu câ hiu armânâ ş câ him diferiţ faţâ di alanţâ.



REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati !


Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportul pi kilimea veardi, nu cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, pi zgurâ.


Sânatati multâ s-nâ bânedz !



SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !






Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
cereale foto pixabay@manfredrichter
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 13 May 2024

România intrâ tu campanie electoralâ

Ti unu mesu, româñilli suntu aştiptaț la vot ta sâ-și aleagâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropean, ama și yinitorlli primari/dimarhi,...

România intrâ tu campanie electoralâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company