Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

Ali agiucătoari română di tenis Simona Halep, di fară armãneascã, ãlli deadiră 4 añi suspendari tu agioclu cu ñica topă di tenisu, tră dopaju. Di aestã itie minduimu s-u-andrupãmu Simona Halep cu Vrearea şi Tiñia Armãneascã. Ti aţea dãmu, ma largu...

Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP
Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

, 16.09.2023, 16:38

Interviu cu tenismena armãnã SIMONA HALEP


Pritu tilefunu tu 6-li di.Alunaru 2013


Autoru: Taşcu Lala


Ali agiucătoari română di tenis Simona Halep, di fară armãneascã, ãlli deadiră 4 añi di suspendari tu agioclu cu ñica topă di tenisu, tră dopaju. Di aestã itie minduimu s-u-andrupãmu Simona Halep cu Vrearea şi Tiñia Armãneascã. Ti aţea dãmu, ma largu interviulu ţi ãlli lu-aveamu loatã pritu tilefunu, anda avea agiumtã pi treilu locu WTP.


Ahurhiiu s-agiocu tenisu la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli, şi atumţea, neşu cu ellli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi atumţea antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adaru şi io tenisu câ pot s-agiocu pi un nivelu ma mari…


REPORTER- Tu emisiunra di toraseara la rubrica “Oaspiţ la microfonu” avemu harauua şi tiñia s-şidem di zboru cu unâ nauâ steauâ a sportului, neise şi a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdie, câ aestu easti averlu şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armâñi, cata cumu footbolerlu Gica Hagi, handbalistulu Cristian Gaţu, icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


Ia câ vini arada, cumu spuneamu s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu, tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a llei perfermoanţi a kirolui dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu amintă şi deapoa aţelu di tu Olanda di Hertogenbosch, a nu dip tu soni, câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


Ma prota ş prota să-lli spunem bunã seara şi ghini vinişi tu emisiunea pi armâneaşti di la RRI, tinʹisitâ Simona !


SIMONA HALEP — Bună seara ş’ghini v-aflaiu !


REPORTER — Simona, tu ahurhitâ, ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţãlli a tãlli ?


SIMONA HALEP — Mama easti Tana alu Iota alu Geavela, tata easti alu Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.


REPORTER- Ţi ilikie, câţ añi ari Coli al Halep ?


SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di añi.


REPORTER- S-ţâ bâneadzâ, ş-tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia, ama easti cânâscutâ şi ilikia, s’clleamă câţ añi ai ş-tini dupu turneeli iu suntu tricuti aclo, ilikiili, anʹilli ţi lli-ari cafi unã agiucâtoari. Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?


SIMONA HALEP — Ahurhii s-agiocu tenis la patru añi ş-giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli şi neşu cu elli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi antrenorlu Stan Ioan âñi dzâsi câ lIpseaşti s-adaru şi io tenis câ pot s-agiocu pi un liveul ma mari, potu s-agiungu bunâ…tenismenâ.


REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlli potu s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?


SIMONA HALEP — Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Custanţa agiucaiu… şi yinitorlu Liviu Panait tutu di Custanţa.


Dapoia la 16 di aañi fudzii Bucureşti s-mi antrenedzu câ la Constanţa añi lipsea ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveamu.


REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agiocu. Nu ti ntribai, cu llirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?


SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.


Dit studio:


CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori, ti furnʹia câ tu interviulu telifonicu avum unâ dânâseari a ligâturâllei a noastâ cu Simona Halep, adâvdzem dupu spusili a llei ditu bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor, dupu mamâ-sã, spusi cu mari tinʹie di oaspita-a noastâ, Simona.


Ia-lea numili a pãpãnʹilor dupu dadâ-sa:


– maia, dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.


REPORTER — Aşi, ş elli pâpânilli s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ, tora, dupu aesti dauâ performanţi mãri ?


SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu, câ hiu nipoata a lor.


REPORTER — S-hârsescu câ, ia ţi anami nâ adusi Simona Halep. S-triţem ma largu Simona. Cumu fu turneulu di Nurnberg, prota ?


SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ cama zori, câţe fu primlu, avui ş emoţii mări; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi mi hârsiiu multu di multu câ amintaiu aclo.


REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … dealithea cã ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu-i aşi, aţeliu di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici 6-3; 6-3’ şi s-triţem tora la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.


SIMONA HALEP — E, ditu Olanda, di Hertogenbosch aclo fu suprafaţâ diferitâ agiucai pi iarbâ; Nurnberg agiucai pi zgurâ, fu treatirea cama cu zori, câ nu i lişor n’tenisu s-agioţ di pi unâ suprafaţâ pi alantâ aşi di la unâ dzuuâ la alantâ. Avui meciuri greali, ama Dumidzălu ñi-ahiută ta s’amintu şi aclo.


REPORTER- Aşi easti cu agiutorlu al Dumidzã tricuşi ma largu…aşi easti cadealihea Simona, ama s-triţem tora la turneulu di Wimbledon. Amintaşi tu protlu turu şi vini.. aţelu ambodyiu câ ti acâţãasi di mesea, aţelu ponu tu mesea-ts tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cumu u-ari numa …Na Li, agiucâtoarea.


SIMONA HALEP — E. Numirlu şasi (6) n’lumi, e agiucã multu ghini, şi io agiucai ghini, ama eramu armasâ, câ aveamu agiucată tu ma multi multi meciuri, ma nãinti…


REPORTER — Earai armasâ, nu ?


SIMONA HALEP — E, earamu armasâ, armaşu niheamâ şi mi acâţã ponlu tu păltări, ama nu fu ţiva greu ş-tora hiu ghini.


REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş-multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu, s-nu ai cripări cu ponlu, cu lăngoarea ţi u ai dinăpoi tu mesi, Simona. Vream s-ti ntrebu cându ti aduñi acloţi cu agiucâtoarili şi agiucâtorlli de, cumu ti spunñ tini, dinintea-a loru ? Nu ntreabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cumu eşţâ, cumu ti spuñi ?


SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ, la noi, mi antreabâ. Tuţ ştiu câ hiu armânlâ, ama tu xeani nu, elli nu ştiu. Io ñi-băgaiu tu minti nica şi s’s-lâ exighisescu; eara multu entipusiţ, acă nu para akicăsescu elli.


REPORTER — Nu para akicâsescu elli, cari suntu armânʹilli, cari lã easti arãdãţina ?


SIMONA HALEP — E, e…


REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spuñi ş-cari suntu armâñʹilli icâ makidonʹilli nu, câ u avem ş’numa di makidoñi… câţe yinimu, di iu yinimu maca himu ş’makidoñi ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidoñi ? Custanţa nu nâ spunu ş’makidoñi ?


SIMONA HALEP — E, makidoñi nâ dzâcu…


REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie, pâpânʹilli a noşţâ…nu ? Aestâ vreamu, s-ti ntrebu, cu numa, câţe nâ spunu ş-cu numa makidoñi…


SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, ama…


REPORTER — Vahi câ pâpânʹilli a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie, nu ?


SIMONA HALEP — E, aşi easti.


REPORTER — Avdzâşi cânticlu aţelu, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?


SIMONA HALEP — A, e normal câ lu-avdzâiu, e şi mi ariseaşti multu di multu e, e.


REPORTER — Ti ariseaşti multu, di multu nu …


SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, e…


REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”, câ agiumsim ş-la cânticu vream s-ti ntrebu cumu ţâ treţ tkirolu adyi ? Ccându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?


SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc, maşi aşi la ndauă earamu, pâtidzaiu aoa şi vără dauâ sâptamâñi, unâ featâ.


REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hllina !


SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ, nica earam şi la pâtigiunea a verişoarăllei a mea, un ficioru avumu. Earamu tamamu tora sâmbâtâ, dupu ţi viñiu ditu turnee. Negu căndu ş-cãndu ama nu dipu multu. Alliumtrea ascultu maşi muzicâ armânească.


REPORTER — Aaa bunu, bunu lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, di căntătorlli ?


SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu, ama nai multu mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹi-ari scoasă ş-canticu cându earamu nʹică.


REPORTER — Ţâ scoasi şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftãm, maca Hrista Lupci s-nâ spunã aestu cânticu cari ţâ lu adră. Nu şteam ti aestâ hâbari câ scoasi şi un cânticu cu tini şi vahi va nă-lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u avuşi tu aesti stâmâñi dit soni cu tenislu. Plãcãrsimu, ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?


SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş-deapoa Bastad tu Suedia neg ş- deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmâñi. Deapoaia n’America neg la USOpen ta s-agioc aclo. Easti un turneu di mari shlem, cata cumu Wimbledon-lu.


REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu. Ascultâtorlli a emisiunillei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelli di Australia, câ şi aclo agiucaşi aoa ş-trei patru añi/ meşi di dzâli, Melburne. Io ti aveam câftatâ şi atumţea.


Tu aţelu kiro cându agiucai tu Australia aveamu faptâ muabeti cu redactorlu di la Radio Sydney, Nick Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ añi şi pari câ ti câftarâ, ama eara kirolu şcurtu ta s-ţâ llia un interviu.


Aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilli di iuiţido dit Europa, dit Balcani, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintâri cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


Multâ, multâ sânâtati şi tu soni, ma s-vrei sâ spuñi un zboru ti armânamea di iuţido ?


SIMONA HALEP — Mulţumescu multu, di multu, ti tuti ! Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ, ş-mi mârescu, câ hiu armânâ ş-câ himu diferiţ andicra di alanţâ.


REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati ! Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportulu ţi s’agioacã pi kilimea veardi, cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, anda agiots pi zgurâ ! Sânatati multâ, s-nâ bânedz !


SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !


Bucuresti, tu 6-li di Alunaru 2013


RRI -Sectia armâneascâ


Reporteru: Tascu Lala




Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company