Interviu NICOLAE BRANZEA – dir. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

Fu ună idhee trilaterală şi nchisi di la Societatea di Cultură Macedo-Română deapoa io minduiiu, eara tru anlu 200, earam secretar di stat şi ndrupăiu multu di multu Băsearica di Curceaua, avui furnia s-ved casa a preftului Haralambie Balamace…

Tașcu Lala, 02.04.2018, 12:46

REPORTER — Domnule director vă spunem hiratimati tră aestă treia ediţie. Voi s-vă ntreb cum s-apufusi tra s-l’ia aestă iniţiativă şi akicăsescu că vreţ să u lărdziţ ?

NICOLAE BRANZEA — Fu ună idhee trilaterală şi nchisi di la Societatea di Cultură Macedo-Română deapoa io minduiiu, eara tru anlu 200, earam secretar di stat şi ndrupăiu multu di multu Băsearica di Curceaua, avui furn’ia s-ved casa a preftului Haralambie Balamace…

REPORTER — Al cunuscut şi preftul Dumitru Veriga ?

NICOLAE BRANZEA — Preftul Dumitru Veriga an’i fu studentu la Facultatea di Teologie di Piteşti şi ăl cunuscui, aşi agiumşu s-lu agiut şi dukiiu că easti ananghi ti ună ahtari dzuuă tru cari s-hibă tin’isiţ şi năpoi aduşi aminti căţe el’i suntu yii.

Curbanea a lor easti un mesaj ti yinitor şi maxus ază tră tiniri. Escu profesor, cadru didactic universitar şi pot s-fac isapi tu societatea tru cari bănăm cum explozia informaţională ăl’i faţi tinirl’i s-dukească ma cu zori aţea ţi easti ma scumpu/ ma valoros/ andicra di nonvaloari.

Si atumtea un lucru multu di simasie easti s-avem un dialog anamisa di bărnuri, aţel’i cama tu ilikie s-nu u prida stafeta ama s-yină tru arada a lor ca urneki aşi cum aprăftăsira prit bana a lor işişi s-u ţănă tru bană identitatea spirituală şi di limbă, altă turlie prit proteslu di globalizari va s-acată tuţ calea a limbăl’ei engleză cari easti ananănghisită ca limbă zburătă ama limba engleză vărnăoară nu va s-poată s-ducă ma largu catastisea a noastră suflitească, vărnăoară zborlu dit engleză nu va s-angreacă şi niţi mesajlu a zborlui tu limba română ică aţeali zboară ţi ţănu di natura a noastră spirituală.

Si am nădia să spunem că aesti evenimenti suntu ună artemă pisti kiro, dimec tru 1914 aoa s-adutea aminti, s-tin’isea Preftul Haralambie Balamaci… minduiţ că easti un lucru di mari simsie s-nkiseştă calea a băsearicăl’ei ta s-dai lun’ină a alăntoru ama prit un lucru di ună sirţăl’ei niuminească s-agiundză tini tu lun’ina a Hristolui tamam tu noaptea a Nyeariljei şi s-veadi că aestă curbani şi tu dzuua di ază pitreaţi malargu ună fortumă spirituală.

Aşi cum alanţă eroi martiri mulţă di el’i nicunuscuţ a Balcan’ilor şi aeştă, noi lipseaşti s-l’i tin’isimu. Lucurlu aestu tră mini fu di mari simasie şi mi hărsescu.

Easti multu zori s-tăn’i (ş-ti kirolu di ma nclo) un evenimentu, ună adeti, ama nica ş-ma ndilicat easti s-tuhimil’iuseştâ un nău evenimentu. Escu hărios, ază, că la treia ediţie preayalea-ayalea ahurhi s-acaţă loc tu sinidisea a noastră, la romăn’i.

REPORTER — Aestă easti ghini ca ună ligătură spirituală pisti kiro şi căţe hiţ la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzache” cari lucreadză tră romăn’il’i di iuţido voi s-vă ntreb desi anlu aestu aveţ şi alti acţiun’i tu ţi mutreaşti armân’il’i dit Balcan’i ?

NICOLAE BRANZEA — Cadealihea. Va s-avem un bairu di suţati cari suntu aclo nicukiri şi cari cilăstisescu cu aţeali proiecti şi program cari ţănu di turlia a misiunil’ei şi scupolu a Institutlui.

Noi avem tru prota thesi trei sturi: educaţie, cultură şi spiritualitati.

Avem şi un program ahărdzitu ti comunităţli istoriţi di nafoara a sinurlor ţi ari numa “Spaţiul cultural comun românescu. Centenar Marea Uniri ama prit el vrem s-ndridzem ună artemă pisti kiro si s-ndrupăm tru arada a programlui aţeali proiecti culturali şi spirituali cari ăl’i agiută pi năşi căţe păn tru soni el’i suntu misonarl’i, el’i di aclo ştiu cari suntu anănghiserli şi problemili cu cari s-ampulisescu.

REPORTER — S-akicăsescu că aveţ ligătură şi cu comunităţli di armăn’i di aclo, el’i dipun un proiectu ică vă spun vrerli a lor şi dumil’ea voastră lă…

NICOLAE BRANZEA — Noi intrăm parteneri tru proiecti, finantarea nirambursabilă a născăntor proiecti easti a Ministerlui tră Romăn’il’i di Iuţido iu noi him subordonaţ ama noi putem s-yinim tru arada a strateghiil’ei şi a politiţlor a ministerlui cu aţeali proiecti aşi cum spuneam ţăn di educaţie, cultură şi spiritualitati. Ti paradigm, ma s-didişcl’idă ună sculie tu zona a român’ilor ică tu locurli a migliniţlor noi putem s-yinim cu material didactic, cu atel’i profesori cari s-tănă cursurli tu limba română (s-preda limba romănă) noi avem ndauă manuali brand Hurmuzachi, manuali di limba română, di spiritualitati, di adeţ şi arădz, di istorie şi geografie cari pot s-agiungă ta s-hibă thimel’ilu ti dişcl’idearea a născăntor ahtări sculii. Dimec, cu alti zboară, tu aţea ţi s-cl’eamă zona instituţională noi putem s-yinim cu suflitlu.

REPORTER — Easti multu ghini cu suflitlu, cu ştiinţa, ama vream s-vă ntrebu aclo tu comunitatea di armăn’i suntu …studenţă cari feaţiră studii aoa şi vahi puţeţ s-loaţ ligătura cu năşi, ama cara va s-făţeţ referiri la comunitatea di armăn’i di aclo desi aveţ manuali şi cărţă tu dialectu ?

NICOLAE BRANZEA — Tu dialectu nu avem noi, tu cilăstiserli a noastri di cercetari nu adrăm un ahtari lucru pănă tora, un lucru di sinfer ţi ălu băgaiu tu minti şi tru yinitor va s-adrăm ama ştiu că ari născănti manuali ngrăpsiti tu dialectu ţi noi putem s-li ancupărăm şi s-li duţem aclo ta s-lă agiută.

S-feaţiră născănti cercetări di niscăntă specialişti di la Institutlu Cultural Român, s-adrară di Academia Română am şteari tră ahtări lucre, a deapoa noi ca Institut putem s-licşurăm prezenta a lor tru sculiili ţi va s-dişcl’idă tu suţatili a lor.

REPORTER — Vă haristusim !

NICOLAE BRANZEA — Si io vă haristusescu !

RADIO ROMANIA INTERNATIONAL – SECTIA ARMANEASCA

Redactor: Aurica Piha

Armânipsearea: rep. Taşcu Lala