Interviu: Nastasia Costara dit Românie si Pero Tsatsa dit R. Macedonia

Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armânili cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu. Asi s-cu Sia, nâ cânâscum, si ani pari câ a s-adram multi lucri

Tașcu Lala, 12.05.2017, 18:21

REPORTER — Tin’isit ascultâtori avem haraua s-sidem di zbor, toraseara la emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti cu doi cântatori. Prota s-prota cu tin’isita Nastasia Costara Jiru, mârtatâ tora la Jiru si cu cântâtorlu Pero Tsatsa dit Ripublica Macedonia ti suntu oaspit la Sutata “Nicu Hagi” di Câmpulung Muscel. Prota s-prota ghini vinisi tin’isita Sie Costara al Jiru.

NASTASIA COSTARA — Ghini v-aflaiu Radio Romania International, mi hârsescu câ nâ avdzâmu dupâ ahântâ an’i.

REPORTER — Vrut ascultatori lipseasti s-vâ spunem câ aoaltadz viniri 5 di mai 2017 la Sutata Culturala Armâneascâ di Bucuresti tin’isita Sia Jiru, Costara, cum vâ spuneam eara câlisitâ ti unâ moeabeti cu arman’il’i di Bucuresti si s-nâ spunâ dit bana a l’ei ama nica s-ti ploacea “Dulti cânticu armânescu” ti fu scoasâ cu multu kiro s-la cari earam s-noi di la redactia armâneasca, la lansarea di Bucuresti ama s-la atea di Custanta. Ndaua zboarâ, cum tricusi la Sutata Culturala Armãneasca tin’isitâ Sie.

NASTASIA COSTARA — Tricui multu ghini, câ fui placut impresionatâ aoaltadz, nu steam ti n’i-andreapsirâ fciorl’i di la Sutata Culturala Aromâna. Fu multu museat, nu mi astiptam. Ancipui naua a mea cali, calea a cânticlui, u loai diznau dzac io. Di aoa s-ninti va mi tânu cama multu di ea.

REPORTER — Cându isi ploacea “Dulti cânticu armânescu” ?

NASTASIA COSTARA — Isi tru 1993.

REPORTER — Si iu avusi lansarea ?

NASTASIA COSTARA — La magazinlu Muzica fu atumtealui s-deapoaia avui nica unâ lansari la Muzeulu di Artâ Populara di Constanta, mi agiuta multu atumtea doamna Maria Magiru.

REPORTER — Ti cantiti ai tu aestâ ploaci, ndauâ numi di cântiti tin’isita si cum li nregistrasi ?

NASTASIA COSTARA – Cântitli suntu ateali cari dzâteam io câ suntu nai ma semificativi tru kirolu atel. Bâgai prota canticlu “Pârinteasca Dimandari” ca nu poati un discu s-ahurheascâ fârâ imnul a nostru a armân’iloru. Deapoaia multi cântiti ti hoara armâneascâ; ân’i cântaiu dorlu ti hoara a mea, ti Ceamurlia, cântiti di vreari, cântiti di jeali, cântiti cari mi reprezintâ mini, taifa al tati a meu, di Ceamurlia, cum vâ spuneam.

REPORTER — Ndauâ zboarâ ti bana a ta, pârintâl’i a tal’i, ti socârl’i a tai câ nu nâ vidzum di multu kiro di vârâ 23-24 di an’i.

NASTASIA COSTARA – Io di bana pot sâ spun câ fu banâ mseatâ, câ mi mârtaiu tu soia al Jiru, soie multu mari, tin’isitâ, avdzâtâ si multu dipiratâ soie. Intraiu tu unâ soie asi cum hiu mini. Multu hârsitâ hiu câ intraiu tu unâ ahtari soie. Ti pârintal’i a mei, avum multi cripari, di partea a mea, ama li depasim (li tricum) nidzem ninti câ nu avem ti s-adram. Io n’i-am doi ficiori, un ari ari 21 di an’i, un 19 di an’i, him ghini câ nu am ti s-mi alavdu ma multu di ahântu. Ultimii / An’il’i dit soni/ lucraiu multu fui tu sistemlu bancar …ama di aoa s-ninti dzâc io câ va s-yin cama multu pri aoa Bucuresti s-adar s-alti nregistrari .

REPORTER — Lipseasti sâ spunem vrut ascultâtori ca Nastasia Costara Jiru feati si sculia di muzicâ ti aesti nregistrari cu cântarea. Spuni ndauâ zboara câte ti apufusisi s-adari scoala di muzicâ ?

NASTASIA COSTARA — Io apufusiiu s-adar Scoala Popularâ di Artâ di Bucuresti câ âlu vream multu cânticlu a nostru armânescu, ama dzâteam câ easti ghini s-nvet niheamâ tehnica vocalâ sâ stiu s-io ma multi. Boatea ti u aveam, puteam ta s-cântu, dzâteam câ va niheamâ cultivari. Nesu la Scoala Popularâ di Artâ la clasa a domnului profesor Gheorghe Lazar, di atumtea. N’i-ascoasi deapoa Dumidza ncali s-altâ oami’i di suflitu cari lâ avu hari cânticlu a nostru armânescu si s-feati aestu lucru, ploacaea a mea “Dulti canticu armânescu”.

REPORTER — Ti naeti ai ti kirolu di ma nclo, va sâ scot vârâ CD ?

NASTASIA COSTARA — Io dzâcu câ va s-ascot. Nu stiu ma s-hibâ anlu aestu, ma io dzâc câ va s-ascot. Asarnoaptea zburâm multu aoati Câmpulung Muscel, iu him, cu domnul Pero Tsatsa si dzâtem noi câ va s-adram s-tiva deadun. S-him sânâtosi, cu Dumidza ninti a s-adram s-alti lucri buni ti armânamea a noastrâ.

REPORTER — Câ spuneai ti Campulung Muscel earai oaspitâ azâ Câmpulung Muscel. Cum tricut ti avut tru programâ, ti spectacol avut ?

NASTASIA COSTARA — Tricum multu ghini, un fenomen dealihea. Io tora vin’iu prota oarâ aoati. Tut avdzam câ aoati s-adarâ mseati aradz si pânâ nu vidzui, nu pistipseam. Furâ multi parei ti giucara, ti cântarâ, fciori mucan’i cari cântâ armâneasti safi, multu mseati lucri vidzui azâ aoati poati a s-agiungâ s-la voi, s-avdâ tuta lumea, ti s-feati azâ aoa. Domnul Emil Hagi adra un fenomen aoati.

REPORER — Tin’isitâ Nastasia Jiru, Nastasia Costara cum estâ cu numa pi ploacea “Dulti cânticu armânescu” tâ haristusescu ti interviu, tâ or multâ sânâtati si harauâ cu taifa, cu nicukirlu si armânamea pri iutido si ti astiptam s-cu alti cântiti, cu idyili cântiti pi un nau CD.

NASTASIA COSTARA — S-nâ avdzâm cu ghini. Sânâtati si a vauâ si la tut ascultâtorl’i a vostrâ si s-ducâ ninti.

REPORTER – Si câlisescu cu idyea furn’ie cântâtorlu Pero Tsatsa dit Makidunie. Bunâ dzuua tin’isite Pero Tsatsa ghini vinisi diznau tu Românie s-tu emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti, cu ti furn’ie Câmpulung Muscel diznau ?

PERO TSATSA — Haristo multu ! Ghini vinitu si ghini v-aflaiu ! S-cum s-dzâcu, haristo multu la tut armân’il’i dit România.

Ninti ta sâ-l’i ghinuescu cu un museat cânticu di aoa, voi sâ spun câ dealihea tu aestâ banâ di azâ, tu aestâ etâ di azâ, cara s-facâ tiva, masi tu Românie pot s-afl’i.

Câ io alag pi tutâ Europa si cum s-dzâcu mi cânoscu cu multâ armân’i si ditu Românie. Io Timisoara earam, Tulcea earam. Furn’ia al Hagi nu easti masi ti estan, ma voi s-dzâc câ io am ahântâ an’i di candu cantu aoa pi aradâ, ma nu câ easti la Hagi.

Ma dealihea easti un multu museat specatacol, icâ cum dzâtem noi tu Makedonie un contertu.

Easti dealihea s-ti adun’i, harauâ mari s-ti adun’i cu multâ armân’i, s-nâ videm porturli, s-nâ spunem sicaili s-nâ adutem aminti vecl’ili zboarâ armânestâ.

Câ azâ easti multu, multu importantu sâ zburâmu armâneasti, câ videm câ limba va u kirem.

Si cum s-tâ dzâcu pot sã zburascu pânâ mâni ma lipseasti s-yinâ omlu s-veadâ s-dukeascâ ti s-fati aoa.

REPORTER — Asi easti tin’isitu Pero Tsatsa sâ stie ti s-fati aclo icâ ti s-ari faptâ, ia filmul documentar si artistic “Carvanea armâneascâ” ti cari nvita lumea, ti âlu vidzu lumea si ahârdzita a copuslui ti âlu feati domnul Emil Hagi, prezidentul a sutatâl’ei “Nicu Hagi” di Câmpulung.

PERO TSATSA — Io ti aestu filmu voi dzâcu asiti. Noi va s-lipsea pân tora s-avem multi filmuri ma ti s-adram cându him oarfân’i. Cându dzâcu oarfân’I voi s-minduescu ti multâ armân’i oarfan’i cu pâradz si multâ armân’i fârâ pâradz. Câ tora cari suntu ma oarfân’i nu stiu ma voi sâ spun tiva câ lucredz ti alti lucri ti voi s-li realizam di aoa si nclo.

Voi s-adram multi aradz armânesti si sigur câ a li adram.

REPORTER — Ti adunasi azâ s-cu unâ cântâtoari dit Românie Nastasia Costara, Nastasia Jiru ti noi di la redactie u aveam andâmusitâ aoa si vârâ 25 di an’i. Aoaltadz la sutatâ nâ adunam diznau si minduescu ca l’i-avdzâsi boatea, iholu a pi cânticlu armânescu. Desi bâgat tru plan vârâ lucru ti kirolu di ma nclo ?

PERO TSATSA — Ti atea nu-i ntribarea. Io dzâcu câ io u cânâscui Nastasia aoa Câmpulung. A ninti ta sâ spun ti ea va s-dâcu câ di anda vin’iu la Câmpulung cânâscui multâ cântâtori tu Românie s-nu-l’i bag tut pi arada câ vârâ va s-agârsescu si poati va lu acatâ inatea.

E, Câmpulung io nu steam câ ari armân’i. Ma ari unâ mari ligâturâ tu Românie cu tut armân’il’i. Si ia vedz deadi Dumidza estan s-nâ videm s-cu Anastasia, ma io a-l’i dzâcu Sia câ tut tut armân’i’i dzâtea Sia si multu an’i si fati kefea cându va s-dzâcu Sia câ di multu kiro nu lu-aveam avdzâta atel zboru, ca noi lu aveam ncasâ multi Sie si asite.

Ma nu i ntribarea câ a s-adram canticlu. Ntribarea easti s-nâ adunam ti ma multi ori. Ntribarea easti s-nu nâ agârsim e tora cându dzâcu câ mi cânâscui cu multâ armân’i dit Românie icâ dit Gârtie icâ dit Makidunie. Ti-i atea ti nâ cânâscum cu armân’il’i ?

Io voi sâ spun: easti masi limba. Limba poati sâ-lu ducâ omlu multu largu. Ma sâ stii limbâ, nu ti aspari ni di canticu, ni di ici altutiva.

Si asi s-cu Sia nâ cânâscum si an’i pari câ va s-adram di aoa si nclo multu, multu, lucri ti putem s-adram.

REPORTER — S-vâ agiuta, s-nâ agiutâ Dumidza tin’isitu Pero Tsatsa, limba u lucram, cu cânticlu, cu giocurli, cu aradzli cum spuneai ma ninti, cu andamasili ti li avem un alantu, cu sutata ti nâ him deadun si ti lucram aestâ limbâ, aestâ culturâ sâ u tânem tru banâ.

Haristo multu ti interviu tin’isitu Pero Tsatsa tsâ or multâ sânâtati si s-tritet cu harauâ si toraseara la sutata a domnului Emil Hagi, la utata “ Nicu Hagi .

PERO TSATSA — Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armân’il’i cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu.

Autor: Tascu Lala