Interviu cu regizorul STERE GULEA

Stere Gulea – Hiu faptu tu hoara Mihail Kogalniceanu, ningâ Custanţa. A mei vinirâ tu 1940 cându fu refugilu di Cadrilater – vinirâ tu Cadrilater dit Gârţii di ningâ Caterina. Tati easti di Edesa, iara mama easti di cama aproapea di Caterina.

Aura Piha, 30.08.2013, 14:19

Autori: Aurica Piha şi Taşcu Lala 25.08.1995

LA MICROFON OASPETII NOSTRI

Regizorul STERE GULEA

Reporter — Vruţ ascultâtori, tora seara lu avem oaspi la redacţii pi cânâscutlu regizor armân, Stere Gulea. Al pâlcârsim s-nâ spunâ îndauâ zboarâ ti loclu iu s-amintă si ti loclu di zârţinâ a pârinţâlor a lui.

Stere Gulea — Hiu faptu tu hoara Mihail Kogalniceanu, ningâ Custanţa. A mei vinirâ tu 1940 cându fu refugilu di Cadrilater — vinirâ tu Cadrilater dit Gârţii di ningâ Caterina. Tati easti di Edesa, iara mama easti di cama aproapea di Caterina. Am unâ sorâ ţi easti tu Cadrilater, iara mini, de, aoa tu Românii. Sculia primarâ u adrai tu Mihail Kogălniceanu, iara liceulu Custanţa. Dapoaia adrai la Institutlu Pedagogic di Custanţa fililogia, 3 an’i, un an fui dascăl tu Dobrogea şi tu soni vin’iu Bucureşti di adrai Institutlu di Artâ Teatralâ ş-Cinematograficâ — secţia di teatrologie-filmologii, bitisitâ tu 1970.

Reporter — Di iu ţâ vini s-aledz aestâ zânati ţi easti sum numa di a 7-a artâ?

Stere Gulea — Dupu ţi intrai la IATC, aduchii că aestâ cu critica nu para eara ti mini. Filmul şi regia ahurhi s-mi intereseadzâ că nu s-putea atunţea, vrui s-trec di la criticâ la regii cu examen şi nu s-putea, iara tut aşi cama ninti.

Bitisii şi dapoaia mini armaşi cu nâdia că poati vârâ dzuuâ va s-adar şi ţi n’i-avea hari, regii.

S-feaţi atunţea un filmul documentar, cându furâ nicărli dit 1970 – şi avum ideea s-fâţem un filmu — lu adrăm cu mulţâ soţ cari bitisirâ diunâoarâ cu mini, cum fu Dan Piţa, cari easti şi el armân.

Dapoaia adrai televiziuni, eara un om dit radio cari mi agiutâ multu şi cari easti dit hoarâ cu mini, Constantin Vişan. An’i deadi izini s-adar unâ emisiuni, un filmu dupu Matei Caragiale şi aţel fu, practic, chirolu cându tricui câtâ regii.

Atunţea apăru şi Toma Caragiu cari vidzu filmul ş-lu arisi. Dapoaia adră tut ţi putu ta s-mi agiutâ şi aşi agiumşu s-fac filmu – regii!

Reporter — Cari di regizorl’ii român’i i xen’i furâ ti tini unâ urnechi?

Stere Gulea – Pot s-dzâc că anviţai dit filmi şi suntu regizori di la cari anviţai multi, ca Warson Wells, Jean Renoir, Stracheim, Antonini, Felini, Elzenstein, Tarkovski, Hitchock, di ari unâ carti angrâpsitâ — Interviuri” — carti multu bunâ cari ti anveaţâ multi di regii, di filmu. Suntu oamin’i di la cari, cându lâ vedz fimili unâ oarâ, di dauâ ori, anveţ cama ghini lucurlu. Ama şi la noi ari oami’ni ţi adrarâ lucri di mari simasii – Ciulei, Pintilie – şi ti mini filmili a lor furâ un model.

Reporter — Antrâ filmili cari hârsirâ multu publiclu, cari ţâ avu nai ma marea hari?

Stere Gulea – Cându ai cilimean’i nu dzâţ cari easti ma bun, pot s-dzâţ cum vedz oamin’il’i, poati ţân’i ma multu la aţel cari nu easti cama cum lipseaşti. Pânâ tora easti filmul dupu Marin Preda, cari luyursi nai ma bunlu filmu a meu dit filmili româneşţâ. Primlu filmu cari ari lucri buni, nu easti cum lipseaşti, ma aşi fu şi-chirolu, Iarba verde de acasă” şi aestu care-l feciu tora ş-cari s-acl’iamâ Stare de fapt” ş-cari lugursescu mini câ poati s-hibâ un filmu bun.

Reporter — Minduişi vârâ oarâ s-adari un filmu ti armân’i icâ vârâ documentar?

Stere Gulea — Am azburâtâ ma mulţâ an’i şi armân’il’i are dzâsâ: câ ţe nu fâţem, şi easti un borgi s-lu adrăm! Pânâ tora nu mi apruchiai di aestu lucru, ficţiuni, filmu artistic, cari easti nihamâ cama greu şi custuseaşti multu, va s-ai milioani, miliardi tora ta s-faţ un filmu. Lipseaşti s-poţ s-lu vindzâ, s-ai un producător. Un documentar, indiscutabil, easti aproapea anaghi.

Voi s-ved, mini nu hiu dus s-ved locurli di iu suntu a mei.

Cathi an, cathi vearâtu tut ân’i dzâc s-agiungu aclo şi nu’agiungu. Poati ma s-agiungu, s-ved veara ţi yini, sâ s-dişcl’idâ ş-tru suflitlu a meu lucurlu aţel ca s-poţ ti aestâ. Poati ş-aclo s-hibâ oami’ni, că şi-un documentar va pâradz. Va şi-un di aestu s-ai, cari s-ti finanţeadzâ. Lucurlu aestu poati s-lu facâ ş-televiziunea publicâ dimec ari borgi andicra di un segmentu dit naţiunea aestâ. S-poati ca un documentar s-agiungu s-lu fac!

Reporter — Minduiescu prota că prit un ahtari filmu, miletea armâneascâ va s-poatâ s-hibâ ma ghini cânâscutâ tu lumi ş-dapoaia mini luyursescu că personajlu Moromete dit filmu di mari succes, Moromeţii”, putem s-lu aflăm ş-la armân’i, ca oamin’i cu multâ personalitati.

Stere Gulea — Aşi easti! Mini mi antribarâ, dupu ţi adrai filmul, iu am bânatâ, iu hiu faptu, că naca bânai tu Câmpia a Dunâl’ei? Voi s-dzâc ţiva, nu cându feci filmul, ma ninti, cându citeam cartea ş-mi minduiam la un lali, frati ali mami. Moromete, ca personaj aduţea multu cu aestu lali cari avea idyili problemi s-nsură di trei ori , cilimean’i dit aesti cu tută mintearea ţi u ari şi Moromete, ma nu aestu lucru, cât, cum minduia aţel om, ca un ţăran, că easti dit Andalusia, ică dit Portugalia, dit nordu ică dit stepa aruseascâ, mini luyursescu că easti idyul, dimec regionalismul aestu cari dzâsirâ el’i, âl’i feaţirâ arău al Preda cu localizarea aestâ. Mini vidzui ş-cându fui cu filmul pi nafoarâ, cum videau oamin’ii, nu ştea el’i că easti Câmpia a Dunâl’ei, âl’i interesa oamin’il’i cum minduiescu, cum s-poartă, cum zburăscu, că suntu mintimen’i, nu că ţi fţeşi aclo tu Câmpia Dunării.

Reporter — Cu cari di regizorl’ii icâ actorl’ii armân’i s-tihisi s-lucredz deadun?

Stere Gulea – Dţâş di Piţa că lucrăm deadun, ş-cu alţâ soţ, un filmu: Apa ca un bivol negru”. Actori, fui pi punctul s-lucredz cu Toma Caragiu, ma vini nenorocirea. Lucrai cu Pino Caramitru, easti şi un ficior sandu gruia iara tora luai un tinir, un fcior cari bitiseaşti tora, Dani Popescu, di Constanţa. Isnafi, ghini easti s-ti adun’i, sâ-lu faţ ca lumea s-nu ţâ hibâ arşini. La talenti, armân’i nu sta arău că avurâ oamin’i cu hari di la Dumnidză ş-ma s–faţ aşi unâ isapi la proţenti suntu mulţâ scriitori, oamin’i cu anami dit Românii cari au zârţin’i armâneşţâ. I unâ tin’ii ş-ti român’i ş-ti Ţara Româneascâ, easti ş-ti noi unâ tin’ii şi s-da Dumnidză şi di aoaua ş-ninti s-hibâ!

Repopreter — Ti planuri di yinitor aveţ ?

Stere Gulea — E proiectili cum s-dzâţi cât nu li apârn’işi nu voi sâ zburăscu ti eali, câ nu ştiu….Lucredz la dauâ scenarii tora, s-ved cari va s-hibâ prota ananghi sâ-s facâ. Maxus că tora easti greu, va pâradz mulţâ cum dzâş deneavra. Pisti tut tu Europa, filmul, cinemaulu treaţi prit un chiro greu. Nu ştim cum va s-iasâ dit el, poati s-iasâ, poati s-nu iasă. Easti televiziunea care aduţi altu ţiva, altâ lumi ş-nu ştim cum va s-hibâ lumea pisti 10 an’i…

Reporter — S-avem nâdia câ nu va s-chearâ filmul…

Stere Gulea — Niţi mini nu voi s-chearâ, câ ninga am nâdie, s-am banâ s-fac un lucru.

Reporter — La unâ turlie di sponsoporizari vâ minduit ?

Stere Gulea — Producător di cinema, noi nica nu avem tu Românie. Aţel va sâ ştibâ, s-hibâ omlu cari s-adunâ pâradzl’i ş-deapoa sâ-l’i administreadzâ, tra s-nu iasâ tu cheardiri.

Reporter — Tin’isite regizor ştim câ eşţâ ş-decan ali Facultati di Filmu şi Cinematografie. Ti lucurlu a tău ca profesor ţi poţ s-nâ spun’i ?

Stere Gulea — Ti pot s-dzâc easti câ lucărlu cu tinirl’i easti un lucru bun ti mini, că ved cum minduescu, ţi vor el’i. Deapoa minduescu câ pot s-lâ spun niheamâ ş-dit experienta pi cari u am. Aşi câ nu am lecţii, lipseaşti sâ ştii s-lucredz cu actorlu, cum s-adari unâ ascenâ, deapoa, el s-u facâ. Multi ori tini poţ s-vedz tu un âsoie, el veadi altâ soie, poati s-hibâ dauli lucri buni ş-nu poţ sâ-l’i dzât a mea-i ma bunâ, câ mini hiu profesor. Easti ma bunâ atea cari easti ma bună şi stai, u analizedz, âl’i dz`t, aoa nu-i ghini aclo nu-i ghini.Tru aestâ idhei ligâtura cu studenţâl’i easti partea bună.

Reporter — Noi ţâ urăm multă hâirlâticâ tru lucurlu a tău, ţâ haristusim ti interviu ş-câ vinişi la redacţie, ti aştiptăm cu multâ harauuă aşi cum aştiptăm ş-filmul a tău ţi-l bitisişi “Himera” ş-cum poati cama amânat un filmu ti armân’i.