Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Expoziția “Art Objects” simnatâ di artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ, ți s-feați la Expohub Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie, Filiala București, tu kirolu 19-26 di marțu 2024

Tașcu Lala, 19.10.2024, 10:27

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr. Mircea-Valeriu Deaca artistul ţi, nu di multu kiro, dimecu tu perioada 19-26 di marţu 2024, la Expohub OAR București, ditu geadeea Sâmtulu Custandini nr. 32, fu nicukiru Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie ti expoziția „Art Objects” simnatâ di artistulu Mircea Valeriu Deaca.

Vernisajlu s-ţânu marţâ, 19 di marţu 2024, oara 17:30, tru spațiul expoziționalu a Filialâllei Teritorialâ București a Ordinlui a Arhitecţâloru ditu Românie.
Stilu a lucrârlor al Mircea Valeriu Deaca andzimineadzâ unâ formulâ expresionistâ postmodernâ cu figurativlu a stilui graficu clasicu.
Deaca xanaaminteadzã mastili şi flexibilitatea figurallui clasicu asociatu expresiillei abstractâ și premiziloru conţeptuali a artâllei contemporanã.
Aestu spațiu media și stilisticu hibridu scoati tu migdani unâ expresie fârâ preaclle cari exploateadzâ unâ ş-unâ texturli și emoțiili.
Multi ditu lucrârli a lui suntu ndziminări spontani di figurativu și abstractu andreapti cu diseamni tru tuș, unâ pisti alantâ, dipli-dipli, pisti paleta-a picturâllei tru acrilicu și, figurativu spunemu, suntu experimenti plastiţi realizati cu afecti cromatiţi, emoții figurativi și texturi expresivi.

La vernisaj, curatorlu a expozițillei prof. dr. Marius Tița pritu entuziasmul a lui nâ pitricu ațea catandisi di ânsuflețiri vârtoasâ deadunu cu exteriorizarea a harauâllei avânda dininti lucrârli a artistului, unu numiru di 21 di lucrări reprezentândalui diseamni, gravuri cu identitatea a loru spețifică.
Ma largu va vâ dâmu s-avdâț zborlu ți-lu gri curatorlu la expoziție: Ama pânâ tu aţelu kiro, vruț ascultâtori, avemu haraua, cumu spuneam tu ahurhitâ, s’lu avemu oaspi tu emisiunea a noastâ prof. Mircea Valeriu Deaca a curi ãlli spunemu:

Ghini vinişi, dle prof. Valeriu Deaca. – Bine ați venit la emisiunea pi armâneaşti, domnule profesoru!

Artistulu Mircea-Valeriu Deaca: Tsâ hâristusescu ti câliseari, ti dişcllidearea la interviu, lârgurie şi ahândoasâ trâ arta ţi u reprezintu.

Reporter Taşcu Lala: – Vâ plâcârsimu, prota ş-prota ndauâ zboarâ cu dati biografiţi ti dumnilleavoastrâ şi familia dvs. Maxutarcu ti llirtatlu a dumnillei a voastâ pârinti şi criticu di artâ Mircea Deac cu cari avui haraua s-lucreadzu deadunu, ninti s-ducâ la Aţelu di Analtu, cu furñia apriduţearillei pi armâneaşti di mini, Taşcu Lala, tu englezâ şi francezâ di soaţa a mea, Irina Paris Naum, a Studiului “Teodor Aman și artiştii AROMÂNI” realizat di Mircea Deac tru limba românâ, anlu 2008.

Artistulu Mircea Valeriu Deaca: “Dimecu, prota va s-facu unâ şcurtâ masti a mea işiş, totna earamu, sâ spunemu, ampârţâtu anamisa di teoreticianlu a filmului, cercetâtorlu di filmu și teoreticianlu di filmu şi arti vizuali.
Dimi, di nâ parti zona di teorie si di alantâ parti vizualu ca practicâ.
Aestâ adusi multi niakicăseri ş-ti uñilli ş-ti alanţâlli. Fudziiu ditu România tru 1990, tru 1995 ţânui unâ tezâ di doctoratu la Paris 3 Sorbona tru unâ soie di joint-venture cu Universitatea di Dusseldorf.

Subiectulu a tezâllei eara “Carnavalu si filmul al Fellini” şi deapoa alânci un şingiru di cârţâ, anaparti di “Carnavalu şi filmulu al Federico Fellini” ”Camera fecundã”, “Anatomia-a filmului” şi “ Unâ cuzinâ ca tru filmi”, tru 2017 easti filmulu romãnescu dupa 1990 şi tru 2022 unu filmu ahârdzitu maxusu trâ teoria di filmu.
Avui ispetea s-escu bursierlu a Ministerlui di Externi Frânţescu şi a Ministerlui trâ Culturâ si avui unâ rezidenţâ la Cité Internationale des Arts tru añilli ’90.
Aprâftâsiiu, sâ spunem, tru partea artistică s’escu afiliat la Maison de Artists cari easti unâ turlie di Suţatâ pricănâscutâ di Guvernulu Francez a artișțâlor profesionișțâ ditu Franţie/Galie.

Avui ândauâ nișeñi şi tutu cu tutu, groso modo, sâ spunemu, unâ prezenţâ expoziționalâ, expoziţii personali, anvârliga di 50 şi partițipări la lenu turlii di colectivi, tut ahântea, anvârliga di 50, cu lucrări cari s-arâdâpsirâ ditu Americă pânu tru Anglie, tru Belghie, tru Frânţie/Galie.
Spunu aoa ti colecţionarlli cari ancupârarâ unâ parti ditu lucrârli a meali.
Dealihea că tora avui aţea ditu soni lucrari alâncitâ ti videari.

Pot sâ spunu ndauâ lucri ti influenţa ţi u avui di partea alu afendi a melu, criticlu di artâ Mircea Deac şi pânâ tu soni, mastea-a lui ică ţi aţea ţi amintaiu di la elu, di nâ parti mirakea ti artâ şi unâ praxi tru lucru, s’hibâ că eara zborlu ti jurnalistică, ti ngrâpseari, cându ai niscânţâ vadeadz, cându lipseaşti s’ngrâpseşţâ cathi dzuuâ, s’ufiliseştâ niacumtinatu ngrâpsearea, pi urnekea tacitâ, ţi s’akicăseaşti, ambârţitatâ di mini, ñi-adraiu metodologhia a mea işiş di lucru, s’hibâ că eara pi textu şi teoria di filmu, s-hibâ că eara tu aţea ţi mutreaşti practica plasticâ. Dimecu, amintaiu mirakea ti artâ şi unâ tehni şi unâ praxi pânu tru soni di lucru.

Tu ţi mutreaşti familia, afendi a melu s-amintâ Olteniţa, a deapoa feaţi studiili la Facultatea di Literi şi Filosofie şi Academia di Arti iu lli-avu profesori pi Camil Ressu şi Ciucurencu.
Aesta s-yilipsi tu unu baiuru di lucrări, afendi avândalui aproapea 30 di cărţâ ahârdziti trâ artâ ntrâ cari Monografie Camil Ressu, Étienne Hajdú, Paciurea, Ciucurencu şi cărţâ ncllinati trâ unâ vizie di ansamblu tu arta româneascâ, cum easti “Lexiconul di Artâ” ică “Pictura şi sculptura tru Românie” ică “300 di pictori româñi”. Li vidzui la el.
Dimi aestâ miraki nu armasi tâ’nalliurea. Aesta easti idheea ţi ñi-armasi tu minti, easti şi unâ tiñie trâ artiştillli ţi-lli cânâscui la Academia di Arti, s-clleamâ ti Ciucurencu şi Camil Ressu.
Lucrarea cu “Theodor Aman şi artiştilli aromâni” cari yilipseaşti şi tiñiseaşti unâ urdinari şi arâdâpseari culturalâ cu numi, numi cu anami, di simasie tru cultura plastică româneascâ, cum suntu: Verona, Capidan, Dimitrie Paciurea, Camil Ressu, Ioan Pacea, Lucreţia Pacea, Sultana Maitec, Dumitru Passima, Georgeta Caragiu-Gheorghiţâ.
S-apridusi mirakea aesta ti unâ vizie di ansamblu şi tru aestâ lucrari ahârdzitâ, ncllinatâ ti artiştillli armâñi cari, ditu videala-a mea, ca om mintitu tu fenomenlu culturalu, easti unâ tiñiseari unâ bâgari tru valoari, unâ aduţeari aminti trâ un publicu cari asândzâ easti aguditu cu topili di media suţialâ şi di evenimentul televizatu cabaia iruşi şi niahândoasi tu ţi mutreaşti câftarea intelectualâ.

Reporter Taşcu Lala: Adusitu aminti ti lucrărli alu a vostu afendico, a crticlui di artâ Mircea Deac, autorlu a Studiului “Theodor Aman și artiştii aromâni” şi va s’adavgu că, ahârdzitâ a vrearillei a dumnillei a voastâ, multi di cărţâli al Mircea Deac furâ durusiti la Suţata di Culturâ Armâneascâ di Bucureşti trâ cari nica nâ oarâ, vâ haristusimu!
Nidzemu ma largu şi vâ ntrebu: Tsi hâbări aveţ tu ligâturâ cu arâzga a fumeaiillei Deac ică Deaca, cum easti Dumnilleavoastâ, neisi tu ligâturâ cu orighinea armâneascâ ?

Artistulu Mircea-Valeriu Deaca: Dipu pţâni, hâbârli. Pi linie maternalâ, fumeallea a noastrâ yini ditu unâ zona ardeleneascâ, di oamiñi di bisearică, di Cluj, 7 bârnuri di prefţâ. Tu aţea ţi mutreaşti afendi, dukiiu la elu, tu partea diru soni a banâllei a lui, unâ turnari, acâ mini cabaia kiro, aveamu xiki di hâbări, tru ţi mutreaşti arâzga, orighinea şi familia.
Șteam multu ghini, avea un frate, ãlu-cânâscui, Lali Aurel, că easti di farâ armâneascâ, şteam că afendi-a-lui muri pi ñică ilikie ș-că armasi oarfânu di pârinţâ.
Pi dada, di partea a lui, nu u-am cânâscutâ,.
Ama, dukiiu tu partea ditu soni a banâllei a lui, el muri tru 2015, ama, cu un an ma ninti, tru 2014, el feaţi unâ turlie di câlâtorie, xanaamintari, turnarea, Olteniţa.
Nkisimu şi neasimu deadunu tru locârli iu s-avea amintatâ, tru hâvaia di aclo.
Fu unâ duţeari ninti cu proiectulu “Theodor Aman și artiştii aromâni”, ama, aşi, s-apridusi, s-bâgâ tu practico, emu vrearea, emu mirakea ditu soni a lui, ta s-duruseascâ ti fâlcârioţlli armâñi unâ vivliotecâ di artâ deadunu cu unâ parti di documenti, ditu arhivâ.
Di nâ parti ta s’ndrupascâ comunitatea armâneascâ cu unâ vivliotecâ di artâ adunatâ, cum spunea un soţu, “tu unâ banâ di omu”, ţi bagâ tu practico vrearea a lui: alidzearea aluştoru cărţâ, cărţâli ti Brâncuşi, ti cari angrâpsi ma multi cârţâ.
Dimecu unâ cercetari cari s-yilipsi tru aestâ vivliutecâ.
Vivlioteca, ca dealihea că va lli-agiutâ ahâtu a comunitatillei, ama minduescu că easti unâ hâlati ufilisitoari ti cercetători, trâ tinirlli cercetâtori di la Facultatea di Arti cari potu, cându s-voru, s-mutreascâ şi s-ghivâseascâ unu bairu di albumi şi di lucrări di artâ, di istoria artâllei și monografii adunati şi selectati di el.
Ari tu aestâ duruseari, tu aestâ hari a lui, unu sentimentu di partea a lui, un sentimentu di Vreari şi Tiñiseari, di Xanaamintari şi Turnari.

Ca unâ anecdotâ câţe antribaşi di orighini.
Soţlu şi coleglu a melu, Cristian Moraru, cari easti profesor di Teorie si Literatura Americanâ tru Carolina di Nordu, ama cari daima yini Bucureşti şi cu cari earamu deadunu la facultati, earamu studenţâlli a doamnâllei Matilda Caragiu Marioţeanu, la lingvistică şi la aromânâ, ãñi spunea că numa alu afendi a melu, Mircea Deac easti un “nom di plume”, un pseudonim, unâ vulâ şi feaţi unâ marcâ, un trademark.

Numa orghinalâ eara Deacă, cu „ă” tu bitisitâ, cari, dupâ Cristi Moraru vrea s-nsimneadzâ unu fârşerotu pescaru.
Mutrimu tu Dicţionaru, câftămu, e, s-leagâ, pescaru di Olteniţa şi va ta s-hibâ unâ zânati arhaică cari agiumsi unâ numâ cari, deapoa, unâ evoluție câtrâ unâ altâ zonâ.
A deapoa, mini ta s-mi ampartu di afendi a melu, ca iţi hilliu cari bâneadzâ condiţia ta s-elefteriseascâ di sumu urnekea paternâ, ambârţitaiu numa di Deaca, Mircea-Valeriu Deaca.

Di itia că multu, multu kiro earam sumu vidzuta, sumu imaghinea alu afendi cându tutâ lumea mi ntriba: A, eşţâ hillilu au Mircea Deac?
Si vrui s’ascapu di spunearea că escu hillilu a vârnui şi vrui s’armânu tu catandisea ta s-escu mini işis.
Pânâ tu soni fu şi matima alu afendi a melu cari ş-avu ş-andreapsi unâ banâ şi unâ fumealle şi alâsă unu baiuru di seamni dinâpoi şi unu şingiru di mesaji culturali pritu cilâstâserli a lui işis şi u-aflâ, singuru pânu tru soni calea.

Si ñi-alâsâ prică şi a ñieia aestu lucru şi ti aestâ şi alâxearea di numâ, easti cadealihea.
Nu mata vrui ta s’escu Deac, vrui s’escu Deaca.
Unâ turlie ţânui continuitatea şi ma largu ţânu unâ continuitate di itia că fui simfunu cu aestâ dyeatâ, cu aestâ duruseari, şi huzmitipseari a llei, cata cumu şi ţânearea cu ngâtanu a lucrârlor pi cari comunitatea aromâna, pritu “Theodor Aman și artiștii aromâni”, u faţi.
Și ţâ haristusescu şi a ţâia, Tașcu, ș-al Marius Tița ti gaeretea s-lu editaţ şi ta s-adunaţ corpuslu di ilustrații și editarea-a textului propriu-dzâsu.

Reporter Taşcu Lala: Hariosu, domnule profesor, ti hâbârli di mari simasie tu ţi mutreaşti orighinea fârşiruteascâ a ljirtatlui Mircea Deac.
Nu geaba, vahi s-ari aplicatâ s-lu alânceascâ Studiulu „Theodor Aman şi artiştii aromâni” (boaţea a sândzilui n.r.).
Dumlleartu-lu tu iriñe, a deapoa pareia ascumbusitâ, neise cu Marius Tiţa, subsemnatlu, Tașcu Lala, Irina Paris si deadunu cu dumnilleavoastrâ şi artiştii contemporani, pi cari lli-avemu câftatâ, s-editâmu „Theodor Aman și artiștii clasici” – protlu tomu, şi doilu tomu: “Theodor Aman și artiștii contemporani” ta s-bâgâmu tu practico, s-iasâ tu videalâ Vrearea a ljirtatlui artistu Mircea Deac.
Hâristuseri ñilli, domnule profesor, ti informaţii şi ti interviulu ţi nâ-lu deaditu ti emisiunea armâneascâ di la Radio România Internaţional.
Vâ oru, tu numa ali redacţie armâneascâ, multâ sânâtati și hâirltică tu yinitoru cu expozițiili pi cari va li pârâstisiţ ti publiclu largu aşi cum fu şi aesta ditu 19 di Marţu 2024 la cari avui haraua ta s’lliau parti deadunu cu Marius Tiţa, capu redactoru la Secţia Armâneascâ di la RRI și furñia ta s-bâgămu tu undâ aestu evenimentu di mari simasie.

Artistulu Mircea-Valeriu Deaca: Vâ hâristusescu multu! Unâ searâ bunâ şi sânâtati! Amu nâdia că volumlu va s-hibâ unâ muşeatâ surprizâ, cari va s-yilipseascâ tamamu avearea pi cari u aduc artiştilli armâñi tru cultura românâ tru unâ noimâ ma lârgurie, unâ continuitati şi unâ aveari.
Hâristusescu multu ti interviu!

Reporter Taşcu Lala: Haristo multu ș-mini, doamne Valeriu! Multâ sânâtati ș-videari bunâ!

Interviulu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca puteț s-lu ascultaț aoa: