Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Tașcu Lala, 16.12.2024, 22:47

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ fu ațea că unâ parti di arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss di Viena, unâ avutâ arhivâ ți da giuiapi și ti isturia și cultura armâneascâ agiumsi ta s-hibâ ascâpatâ di la chireari și, pritu ațelu agiutoru datu di prof. dr. Thede Kahl, tutâ arhiva i unâ parti di ea agiumsi s-hibâ donatâ/durusitâ la vivlioteca di Skopje, unâ vivliotecâ ți fu multu pirifanâ ta s-adarâ ahtari lucru. Dimi aestâ gaireti s-adră pritu cilâstâsearea a prof. dr. Thede Kahl, unu bunu soțu a ljirtatlui prof. dr. Max Demeter Peyfuss și a ambasadorlui afstriacu di Skopje. La aestu iventu eara dusâ și jurnalista Maria Bara, vruta a noastâ soațâ, ți nâ pitricu di aclo unâ radio actualitati.
S-avdzâmu prota zborlu a ambasadorlui austriacu di Viena tu Skopje ti dișcllidearea a vivliotecâllei ti cari easti zborlu.

Ambasadorlu Martin Pammer: Prota oarâ ghinuescu dna Silvia Peyfuss, veduva alu Max Demeter Peyfuss ți, cu tihiseari mushatâ nâ aflămu unu alanatu, ș-ași fu donatâ/durusitâ arhiva și documentili ți agiumsirâ la aestâ vivliotecâ di Skopje. Avumu ti aestu lucru mulțâ sponsori și soț ș-ma multu hâristusimu a dnei di la Smart Living: Bojana Mirkovska și a dl Ivan Mirkovski adră design-ul ș-andreapsi vivlioteca, fârâ pâradz. Tutnâoarâ hâristusescu a prof Thede Kahl ș-a directorlui di aoa, di la vivlioteca di Skopje, ți nâ agiutarâ ta s-adrămu aestu lucru ș-andreapsirâ aduțearea și bâgarea pi aradâ a cărțâloru pi pulițâ. Vâ dămu hâbarea că va s-disfâțemu nica unu udă, câțe va s-yinâ ș-altâ parti di cărțâ.

Aurica Piha: Dupâ zborlu a ambasadorlui afstriacu di Skopje, vruta a noastâ soațâ Marilena Bara âlli lo unu șcurtu interviu a dnei Silvia Peyfuss. S-lu avdzâmu:

Marilena Bara: Bunâ dzuua, tiñisiț ascultâtori. Himu aoa, Skopie, nâ aflămu cu dna Silvia Peyfuss, nicuchira a llirtatlui profesor Max Demeter Peyfuss, ți vini Skopje ta s-llia parti la dișcllidearea ufițialâ a vivliotecâllei austriacâ di la Universitatea Chiril ș-Metodiu di aestu câsâbă, vivliotecâ ți ari unâ parti maș arhiva a profesorlui Max Demeter Peyfuss, ți fu datâ aoați di soia a lui. La aestâ manifestari va s-llia parti și fciorlu a profesorlui, Constantin Peyfuss, ama tora di oarâ șidemu di zboru cu dna Silvia Peyfuss.
Bunâ dzuua ș-ghini viniși!

Silvia Peyfuss: Hârioasâ!

Marilena Bara: Știu că dl profesor Peyfuss avu unâ vivliotecâ multu avutâ ș-că ari anyrâpsitâ multu di armâñi ș-di isturia a Balcanlui ș-vreamu s-ti antrebu ți easti ti tini s-adari aestâ hari, donație la vivlioteca austriacâ di Skopje. Ți mindueșțâ, câtu mari va s-hibâ simasia ti studențâlli ș-ti profesorlli di aoa, ditu Skopie?

Silvia Peyfuss: Mi hârsescu că aesti cărțâ, aestâ colecție a unui xitâxitoru/cercetătoru balcanicu, ama ș-universalu, câțe elu avu multi interesi, putu s-agiungâ aoa. S-uidiseaști cu loclu aestu ș-mi hârsescu maca yinitori cercetători, cându va s-anyrâpseascâ vârâ lucrari di xitâxeari/cercetari, va s-consultâ vivlioteca a bârbatlui a meu.

Marilena Bara: Aoați dl profesor Peyfuss easti nica multu tiñisitu, nai pțânu di minoritatea armâneascâ. Ari mulțâ oamiñi ți adzâ vor s-llia parti la aestâ dișcl’ideari. Țâ yinu tora tu minti niscânti thimiseri?

Silvia Peyfuss: E, siyura… Mi aputrusescu emoțiili. El xitâxi multu ti armâñi. Tu ahurhita a lucurlui a lui, cându ș-adră lucrarea di disertație și lli-u deadi a profesorlui a lui, aestu prota nu pistipsi. Nu ștea ți easti cu aeșțâ armâñi, dealihea suntu pisti locu i naca suntu vârâ invenție. Ama eara unâ parti ditu isturia a taifâllei a bârbatlui a meu ș-pân’ tu soni s-vidzu că ași easti. Lucră, xitâxi, s-pidpsi multu ta sâ scoatâ tu migdani pritu anyrâpserli a lui că armâñilli bâneadzâ, suntu dealihea.

Marilena Bara: Hârioasâ multu ti aestâ hari, ti aestâ donație!

Aurica Piha: E, ș-noi nâ hârsimu câțe unâ parti di simasie ditu vivlioteca avutâ a prof. Max Demeter Peyfuss agiumsi tu unu locu bunu, iu cercetători ditu Machidunia ditu Arațili, ama nu maș, pot ta s-ducâ s-aflâ multi lucri ti Balcanlu tutu, ama maxus ti armâñi și, câțe aestu lucru, ași cumu vâ dzâțeamu tu ahurhitâ, s-adră pritu pidimolu a profesorlui dr. Thede Kahl di Viena, vremu, tu bitisitâ, s-lu avdzâmu nâsu tu unâ moabeti cu Marilena Bara ti cumu s-adră aestu lucru, cumu sâ stihisi ta s-anchirdâseascâ lucurlu cu donația/durusearea a llirtatlui prof. Max Demeter Peyfuss ș-elu di zârținâ armâneascâ.

Marilena Bara: Unu di ațelli ți andreapsi aestu lucru, easti profesorlu Thede Kahl di Viena. Easti ș-elu adzâ aoați și poati s-nâ dzâcâ ș-elu ândauâ zboarâ ti aestâ acțiuni ți u adră:

Thede Kahl: Bunâ dzuua. Ș-io viñiu Skopje cu mari harauâ. Avemu mulțâ añi ți șidzumu di zboru cu Silvia că lu avumu și oaspi Max Dimitri, cumu âlli dzâțemu noi, și nâ vidzumu di multi ori acasâ și u șteamu multu ghini, nica di cându bâna, vivlioteca lui. Aveamu vidzutâ ți tiñie avea ti armâñi, ti tutâ isturia di Balcani și ți avea donatâ, nu maș ti Balcani, prota-prota ti armâñi, ti istoria ali Arbinușie, ali Gârție, ali Vâryârie, ama și di ma ânclo, Rusia, Ungaria, Austria, că tuti ațeali eara locuri di interes, ți avea adunatâ multi cărțâ veclli și năi. Eara daima la dzuuâ, pi programu, ți inși ca carti, di locu. Și avea și nali, și veclli. Și di atumțea avea… Cându fudzi ti daima, ti amârtie, llirtatlu prof. Max Dimitri Peyfuss, atumțea avea armasâ cu vârâ 30000 di cărțâ nicuchira a lui. Cu unu uhtatu mari, cari va li veadâ, nu putea s-li mutreascâ ea singurâ, cari s-yinâ acloți, cari s-aibâ interesu. Ș-easti zori, maxus tu Afstrii, iu ari multi vivlioteț și Viena la facultati și nu putea tora s-dzâcâ unu că “mini lliau 10 cărțâ”, alantâ vivliotecâ – 30 di cărțâ, ș-cumu va li pitreacâ ș-cumu va li bagâ tu vârâ catalogu. Ași că, tut la instituția iu lucra Max Dimitri atumțea, la facultati, la universitati, la isturie, la bizantinisticâ nu avea locu ti tuti 30000 ș-di lucru, ta s-li bagâ tuti tu catalogu și digitalizati, unâ parti, ta s-li afli dapoaia cari va. Ași că nâ minduimu… și vrearea a nicuchirâllei, normal, eara ta s-armânâ tutâ pachetâ, deadunu. Ș-aesta putum cu agiutorlu a ambasadorlui ali Afstrie tu Skopje, tu Machidunia ditu Arațili, Martin Pammer s-aflămu aoați unâ fulleauâ, unu cubaiuru ta s-hibâ tutâ ațea, aoa, deadunu, tu aestâ salâ – Lesesaal, ți va s-hibâ unâ salâ ți va u poartâ numa alu Max Demeter Peyfuss. Va s-anyrâpseascâ la intratâ că aoa easti nai ma marea parti di vivlioteca a lui. Ș-aesta easti mari harauâ că armâni deadunu, va s-afli omlu ți va tuti cărțâli, Ș-dupâ ți zburâi cu decanlu ș-cu prezidentul ș-cu directorlu a vivliotecâllei, suntu multi cărțâ și nu li avea tu tutu cratlu, tu tutâ zona. Aesti suntu unicati și pot s-atragâ/s-aducâ vârâoarâ și lumi di Sârunâ, di Sofie și di Tirana, și di Prizren ca s-yinâ aoați, nu maș di Machidunia ditu Arațili, că suntu multi cărțâ ți nu suntu scanati ș-nu li afli nica pdf. Nai ma marea harauâ easti că avemu ș-unu angajatu, unu omu ți va s-lucreadzâ și va s-cilâstâseascâ s-bagâ tuti cărțâli tu catalogu, ta s-li afli, sâ știbâ exact ți va s-hibâ și ari locu ti mulțâ añi, cu unu contractu, cu universitetlu di aoa. Nâ hârsimu. Prota nâ hârsimu că vini și Silvia Peyfuss și Constantin cu noi.

Marilena Bara: Aestu easti nica unu mari agiutoru ti noi, ti noi tuț.