Interviu: Corneliu Zeanã – Cartea “Alternanţe”, Lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie

REPORTER – Bunâ seara duruţ armâni, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru şi nu dip tu soni duruţ ascultâtori a Emisiuniliei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti..

Tașcu Lala, 12.03.2013, 13:13

RRI — Sectia Armâneascâ 08.03.2013

Autor: Tascu Lala

Interviu: Corneliu Zeanã – Cartea “Alternanţe”, Lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie

REPORTER — Bunâ seara duruţ armân’i, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru şi nu dip tu soni duruţ ascultâtori a Emisiunil’iei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti..

Vâ câlism tu emisia di toraseara tra s-avdzâţ ndauâ mindueri a prof.dr. Corneliu Zeanâ ţi azâ scoasi tu videalâ cartea “Alternanţe” lansatâ tu arada proiectului ndreptu di SCA di Bucurşti la Biblioteca Naţionalâ ali Românie.

Ma prota ş prota sâ-l’i spunem a dârutlui a nostu oaspi, ghini vinişi tin’isite doamni yeatru Corneliu Zeanâ !

CORNELIU ZEANA — Ghini v-aflaiu, haristo multu. Pâlâcârsescu sâ zburãscu mucâneaşti, nu stãpãnesc bine, înţeleg, adukescu ghini armâneşte dar zburãscu cu dificultate. Da, sunt pirifan câ hiu armân.

REPORTER –Doamne prof. Corneliu Zeanâ, mutritorl’i va s-aibâ furn’ia ta sâ-lu avdâ şi pi armâneaşti aestu interviu şi ascultâtorl’i dupu ţi va lu apriduţem, va lu triţem pi limba armâneascâ.

S-atumţealui va s-ahurhim interviulu pi limba românâ. Ti spun’i tu aestâ carti “Alternanţe” domnule profesor ?

CORNELIU ZEANA — Titlul “Alternaţe” va sâ spunâ câ maca easti unâ colecţie di piesi, di prozâ scurtâ, alterneadzâ partea di hazi cu partea traghicâ.

Si easti un contrastu vârtos anamisa di aţeali dauâ aspecti.

Vrea s-hibâ nica şi zori ti strâxeari cã nâscânti nuveli pân di mardzinâ traghiţi cum va s-hibâ “Cheatra cu tihi” icâ “Dolar” cari suntu mplini di nâscânti referinţi folozofiţi şi di bânaticu, di ahândusimi nu vrea s-poatâ s-hibâ strâxiti tu imnaticlu, tut cu tut, a unâl’ei carti şi atumţea easti curmatâ aestâ succesiuni, di nâscânti schiţi di hazi.

Ntrâ altili io escu şi epigramistu, escu şi umoristu publicat, neise escu tricut tru nâscânti antologhii, am publicatâ şi un tom di epigramâ.

REPORTER — Cadealihea şi sâ spunem cari easti yiaturlu Corneliu Zeanâ. Corneliu Zeanã, duruţ mutritori şi ascultâtori easti yiatru cardiolog cânâscut tru tutâ lumea, easti un artistu complexu amintat cu harea-l’i.

El ari unâ triplo spuneari, harea instinctualâ şi erudiţia, unâ treimi ti l’a-haraua.

Tru tut ţi ngrâpseaşti easti di sinfer di la articolu di presã la eseu, poezie, schiţâ, nuvelâ icâ prozâ memorialisticâ.

Lu ghivâsescu cu miraki ş harauuâ, conştiinţa-a haril’ei nu lu-alasâ tra s-nu acaţâ tru isapi mâyistria artisticâ.

Aşi inspiratia easti ndziminatâ, unâ turlie cu harauuâ, tu ţi mutreaşti elaborarea, adil’iaticlu cu sirţâl’ia a formâl’iei literarâ si a unâl’ei limbâ româneascâ muşeatâ”.

Easti aţea ţi ngrâpseasti profesorlu univ. C.D. Zeletin câ nu âl’i ştiu numa, va nã spunâ deapoa domnul Zeanâ dimi easti membru ali Academie di Stiinţi Medicali, prezidentu a Suţatâl’ei a Yiaţârlor, Scriitori şi Publicişti dit Românie, neise atea ţi ngrâpseaşti domnul prof. univ. pi câpakea a daua a cartil’ei.

Ma largu ti plâcârsim domnule profesor, doctor…

CORNELIU ZEANA — Vrute Taşcu, maca him soţ voi s-nâ grim pi numâ.

Cadealithea câ escu emoţionat la aestã lansari şi neise va s-fac urminie tutunâoarâ ti unâ carti ţi alânci di pţânu kiro dimec “Mistuire” carti ţi u pârâstisi Alexandru Trifan cari easti un mari psihiatru şi intrã tru n’iedzlu a lucãrlor ş’ţi easti unâ istorie ma complexâ a unlui bârnu, acţiunea s-faţi tu kirolu a nostru ama cu arâdâţin’i dit vecl’iul kiro.

Easti unâ nuvelâ ţi s-aproaki di roman şi ma sâ u lârdzescu vahi va s-iasâ tu migdani un roman.

Ari unâ câpaki ti-anami adratâ di Marius Marian Solea aleaptâ di el cu pirili aesti cari mâcâ/ consumã. Ti amârtie s-bitiseaşti traghic. Neise, multi di tu ngrâpserli armâneşti au aestâ, sâ spun tangenţâ ta s-nu spun unâ aplicari cu dimesnsiunea traghicâ a existenţâl’ei umineascâ.

REPORTER — Aestâ vream s-ti ntrebu, desi tu prota carti icâ ş’tu daua “Misturiri” si tu “Alternanţi” ari vârâ ligâturâ cu armân’il’i ?

CORNELIU ZEANA — Au ligâturâ. Nica şi numa, Hristu s alti paranumi, nâscânti lucri suntu di autobigrafie, ghini ma, trapsu mânâ, maxus ta sâ spun unâ mindueari ti armân’, lucru ti lu feciu tu frândzâli a unâl’ei revisiti di bunâ calitati “Cronica Fudatiilor” tu cari unâ frândzâ mplinâ u ahârdziiu ti Crusuva si ti istoria ahât mplinâ, avutâ a atilor locuri iu earam dus hâgilâki si cafi an negu Moscopole, Crusuva s alti ahtãri.

REPORTER — Tini, ta s-tâ spun pi numâ, cum mi plâcârsisi, Corneliu, estâ membru tu Sutata “Fara Armâneascâ dit Românie” — Fâlcarea di Bucuresti.

Cu multâ vreari, miraki s aduti contributia ta s-dzãtem asi ti anvârtusearea a sutatâl’ei s nu dip soni vrearea u arucâ s câtâ unâ di hil’i ti u videm totna la SCA di Bucuresti icâ la Fâlcarea di Bucuresti, dimec tra sâ u nveatâ si-n’ pari câ yini s la cursurli di limbâ s culturâ armâneascâ icâ la multi andamusi culturali.

Tu aestu plan nâ cândâsi ş’nu maş tu plan cultural câ ş’tu multi alti cu câftãrli ţi lipsescu s-hibâ fapti.

Nâs easti şi viţeprezidentu la revista “Minarea Europeanâ” cara s-nu alâthusescu…

CORENELIU ZEANA — Escu ş’membru timil’iusitor a aliştei revistâ cari fu multâ tin’isitâ Bruxelles.

S tu aestâ arâdâriki cilâstâsiu ta s-duc ninti idheea armâneascâ, di mileti ahoryea, tu cari pistipsescu cu tutâ inima.

E, afendi a meu hiindalui amintat aclo, tora tu nordlu ali Gârtie, tu kirolu di nâinti, eara, s-avea amintatâ ca supus otoman ca tut armân’il’i.

REPORTER — E, aestâ astiptam dârute Corneliu s alanti cilâstâseri a tali, eforturi ta s-dzâc asiti, ti scutearea tu videalâ a armânamil’ei.

Ia câ si Bruxelles u fati yiaturlu Corneliu Zeanã. Stim, nâ spusesi earai s Crusuva, earai s Moscopole la andamusili a armân’ilor, andamusili internationali a armân’ilor di iutido si aoa tu Românie pristi tut la andamusili a fâlcãrlor, tu soni ti vrei…

CORNELIU ZEANA — Voi sâ spun câ tu “Cugetarea Europeanâ frândzâ mplini eara ahârdziti ti armân’i…

REPORTER – Frândzâ multi, unâ dupu alantâ, dâruţ mutritori li nyrâpsi şi furâ ahârdziti trã armân’i, trã câftãrli a armân’ilor ti limba ş’cultura armâneascã. Tu soni, ţâ haristusim Corneliu Zeanã ti interviu cu aestâ furn’ie ti cânoscu mulţâl’i mutritori a Canalui TvRadiomakedonia şi ascultâtorl’i a emisiunil’ei pi armâneasti di la Radioulu Internaţional di Bucureşti, tu soni ţi lâ spun’i a armân’ilor di iuţido ?

CORNELIU ZEANA — Lâ spun ta ş’ţânâ personalitatea si maxus s-hibâ daima deadun. Ma sâ s-poatâ şi limba. Aestu lucru s-faţi cu gaereti. Io nu am curayilu sâ zburãscu pi armâneaşti va s-pot vârâ turlie ama nu u fac. Haristo multu ti aestâ emisiuni.

REPORTER — Si noi ţâ haristusim ! Multâ sânâtati si cu kirolu va s-agiundzâ şi tu oara aţea anda va u nvet şi limba armâneascâ durute Corneliu. Multâ, multâ sâ nâtati, hâirlâticâ tu lucurlu ţi-lu faţ.

CORNELIU ZEANA — Haristo !