Iniţiativi tră cilimeañilli arifugaţ
Guvernulu di București dimăndă că elevllii arifugaţ ditu Ucraina pot ta şfacă studiili tru limba maternă, a deapoa studenţăllii cursurli universitari tru România.
Daniela Budu, 03.03.2022, 20:23
Româñilli s-ascumbusiră multu di multu tra s’agiută arifugaţlli ucraineañi cari agiungu aesti dzăli tu văsilie. Mulță ditu aeșţă sunt cilimeañi, iara autoritățli române, ONG-urile și oamiñilli di arada ş-arcară ocllili cătă elli. Ma multu, dzălili ţi tricură eara vinitu București directorlu executiv al UNICEF, Catherine Russel, cari s-adună cu oficialii români și vizită locărli di triţeari a sinurlui; suntu zone tru cari suntu kivernisiti catandisili alănciti di itia a agresiunillei militară rusă ditu Ucraina, cu arifugaţ ucraineni, prota cilăstăseari hiinda ligată di catastisea a cilimeañilor. La yimbrukea ditu Sighetu Marmațiillei easti tu lucru protlu ţentru di turlia Blue Dot thimilliusitu di UNICEF și di autoritățli și ONG-urile locale maxusu ti cilimeañilli arifugaţ şi familiili a lor. Tru aestu ţentru, UNICEF oferă serviţii integrati catacum rintridzirea şi reconectarea a familiilor, spaţii ahărdziti ti mami şi cilimeañi, vilendză, strañje călduroase, truse sanitare, giucării, cum şi produsi di igienă şi alimente tră cilimeañi, tearapie psihologică şi protu agiutor.
Tru ună andamasi a ministrului educațiillei, Sorin Cîmpeanu, cu șeflu a misiunillei tru România, Pieter Bult, oficialu UNICEF să spusi impresionat di ascumbusearea a partillei române tru aestă moimă, mutrinda agiutarea a arifugaţlor şi maxusu a cilimeañilor. El diadi asiguripseri că UNICEF va s’colaboreadză cu tuţ factorllii cilăstisitori ditu România tra s’lli-andrupască cilimeañilli şi pe familiili aluştoru.
Pieter Bult: “Totna cilimeañilli sunt aţelli nai ma vulnearabili, ştim aesta, ama, cându yini zborlu di conflictu, cilimeañilli sunt baş nai ma vulnearabili. Suntu cama di 7,5 miliuñi di cilimeañi tru Ucraina şi mulţă ditu aeşţă fură afectaţ tamamu di aestu conflictu. Născănţă fură anănghisiţ s’fugă ditu casili a loru ditu Ucraina. Tricură anaparti tu stati viţini, inclusiv cătă România“.
Tu arada a lui, Sorin Cîmpeanu dimăndă că România ari loată unu bairu di misuri tră să-lli integreadză tru sistemul di nviţământu pi aţelli 18.000 di cilimeañi ucraineni arifugaţ până tora tru văsilia a noastră.
Sorin Cîmpeanu: “Avem 45 di sculii şi 10 licee tru cari s’pridă tru limba ucraineană. Easti zborlu di opt judiţe ali Românie. Tru aestisculii ari unu numiru importantu di cadri didactiţi cari pot s’prida tru limba ucraineană“.
Ti exemplu, tru giudiţul Timiş fură ndreapti 360 di locuri tru unităţ di nviţămint, iu pot s’hibă aştiptaţ cilimeañi arifugaţ ditu Ucraina, di la preşcolari până la liceeni. Fură aleapti optu localităţ tru cari băneadză populaţie ţi zburaşti limba ucraineană. Și tru judițlu Suceava, cilimeañilli arifugaţ pot s’ducă la grădiniţă ică la şcoală tru limba ucraineană. Autoritățli ditu judiț dimăndă că aclo ari profesori voluntari și sculii tru limba ucraineană. Ma multu, și tinirllii arifugaţ ditu Ucraina va s’poată s’facă cursuri universitare tru România, iara finanţarea va s’hibă faptă di la bugetlu di stat. Sistemul universitar românesc easti dişcllisu tră tinirlli ucraineni, arifugaţ tru văsilia a noastră – dimăndă ministrul ali educaţie, cundillinda tutunăoară că aeşti pot să s-ngrăpsească cariţido după dipunearea a unei căftari şi cu acordul a universitatillei respectivi.
Autor: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
