IN MEMORIAM prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918 – 20.10.2007)

Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."

Tașcu Lala, 16.02.2025, 17:00

Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni – di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti – di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba.

Cu furnjia-a arãdzloru di ngrupari a avocatãljei Chiratsa Meghea la cari earamu dushi, Custica Canacheu, Eva Bozgan, Mariana Marzavan, Tashcu Lala avumu muabeti cu Dominic shi Mihali Megheaa, hilli a ljirtatãljei, ta s’lomu di la nicukirata ali Cireshica vivliorafturli cu documentili a prof. Vasili Barba di la Vivlioteca di Freiburg shi alanti documenti, di la Fundatsia “Stã Maria” prezidentu avocata Chiratsa Meghea.

Tu ahurhitã di anlu aestu, Eva, Mariana sh mini neasimu la casa ali Cireshica s’nã adunãmu cu Dominic sh Mihali Meghea shi s’tritsemu arada Vivliorafturli.
Nã akicãsimu cu ficiorlji a ljirtatãljei s’li lomu la SCA, s’li scanãmu, s’aibã shi elji un exemplaru, a deapoa orighinalili elji li drusescu cu Actu di Donatise ti Vivlioteca SCA.

Atseali vara 30 di bibliorafturi cu documenti di la ULCA shi di la Fundația “Stã Mãria” li purtãmu cu amaxea al Oani Cola la scamnulu ali SCA di Bucureshti ta s’armãnã cu actu di donatsie, ti studiu shi tipuseari.
Deadunu cu Oani Cola, Mirela Sima sh mini tricum pi arada documentili tsi eara tu vivliorafturi shi la sutsatã.
Oani li ndreapsi pi cãtigurii shi li arãdãpsi tu vivlioteca a sutsatãljei.

Mini cu Mirela aleapsimu unu articolu ngrãpsitu di prof. Vasili Barba cu numa: “ASPECTE JURIDICE, ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE TRANSHUMANȚEI LA AROMÂNII DIN LIVEZI-MEGLENIA” tu limba romãnã icã “MINDUIERI GIURIDIȚI, ICUNOMIȚI ŞI SUTSIALI ALI TRANSUMANTSÂ LA ARMÂÑILLI DI LIVĂDZ-MEGLENIA” dupu apridutsearea pi armãneashti tsi u featsimu cu Mirela Sima shi s’lu pãrãstisimu ti dzuua di amintari (15.02.1918) al Lali Vasili Barba tsi s’aprukea shi eara tu ligãturã cu loclu iu s’avea amintatã, LIVADZ.

Ti adutsearea aminti a prof.dr. Vasili Barba vã dãmu adzã:
Caplu 1. Tricutlu a hoarâllei armâneascâ Livădz.

Stãmãna tsi yini, va s’avdzãts, tu emisiunea armãneascã di la RRI shi alanti Capiti ditu articolu a prof. Vasili Barba.

MINDUIERI GIURIDIȚI, ICUNOMIȚI ŞI SUTSIALI ALI TRANSUMANTSÂ LA ARMÂÑILLI DI LIVĂDZ-MEGLENIA
Prof. dr. Vasile G. Barba
Universitatea di Braşov

1. Tricutlu a hoarâllei armâneascâ Livădz
Dupu spusa-a auşloru [1], câtâ tu bitisita a etâllei XVIII, anvârliga di 25 di fumelli di armâñi, cumândusiț di un “celnicu”, alâsarâ Gramustea – veclliu ş-avutu câsâbă armânescu ditu munţâlli Gramosu (Pindu), ta s-ascapâ di trãñipserli ți li adra tu ațea nai satraplu Ali Pâşe di Ianina [2], şi dânâsirâ tu unâ platee cu păşuñi teasi, mârdziniti cu pâduri di fagu nolgica di muntili Paicu (Paiko) di ninga Vardaru. Aestâ ñicâ tâbâbie ş-adră câlivili ditu keatrâ ş-lemnu –pãrmãtii ți eara bolcâ tu ațelu locu, tu partea di câtâ tu notlu a plateillei, ți alãncea/ iu fitrusea hoara Livădzli Ñiț ică “Câlivili di Paşina”. Ti şcurtu kiro vinirâ ş-alti tâbâbii di oamiñi, tutu di Gramusti, ți ş-adrarâ câlivili tu locãrli di câtâ tu Nkeari-Apiritu ali platee ş-bâgarâ thimelliu ti hoara Livădzli Mări, cu bicimea, cu turlia cumu s’aspuni ti videari, s’clleamã pi turlia di amfiteatru, analtu, la cama di 1250 meatri. Ma amânatu, kindurirã tu aesti dauâ hori, ma multu, tu hoara Livădzli Mări, iu adrarâ un mâhâlă ahoryea, şi ndauâ tâbâbii ma ñiț di Perivolea [3], aspartâ tut di ațelu Ali Pâşe, cata cumu ş-di Moscopole, avea vinitã tãbãbii di armâñi.

Dupâ unu kiro, dauli hori criscurâ şi s’feaţirã unã, di agiumsi s’hibã hoarâ di vearâ, ti tutu kirolu a anlui, cu casi mãri, cu patomati, adrati sânâtosu cu stizñi di keatrâ, iarapoi citiili anvâliti cu ploaci (ploaci di ardezie ţi eara multu serti dinintea-a apillei, a cingrimillei, a glleţlui) [4].

Unâ parti di numili di adzã ţi va s’dzãcã, locãrli, munţãlli, apili ş-niscânti armâsâturi di casi veclli u zuyrãpsescu bana di ma ninti, ţi eara pi idyea platee, a niscântoru adârâminti filisiti di turțâ ti discurmari ş-tratamentu/yitripseari [5]. Vahi, di itia cã tu kirolu cuturburatu/mintitu ditu eta XVIII, agiumsi s’nu hibã tu sigurlãki trițearea pritu pâduri ş-munţâ câtâ tu aestâ hâmami balneo-climatarică, ţi eara pâryisitâ ninti di yinearea-a armâñilor [6].

Dupâ 100 di añi, hoara agiumsi s’aibã anvârliga di 4000 di bânâtori, cu cupii di oi şi căpari nimisurati [7]. Veara ş-pâştea cupiili tu munţâlli di Miglinia, aproapea di hoara Livădz, iu s’aduna stogu, tu unu locu, tuț oamiñilli, ditu ahurhita-a meslui Apriiru ş-pânâ ti Ayiu Dimitri. A deapoa, loclu ti arniu eara tu câmpurli di Ianiţa, Vudena (Edesa), Sârunâ, Cãlcaş.

Uiari a curi multu lâ acâța caplu, livendzâ ş-apridunaț, cu hârgiuearea-a pârălui, agiumsirâ, ti şcurtu kiro, s-adarâ câtândie. Di itia cã lucãrlu a lor s’dizvãrtea tu multi planuri icunomiți (adra caşu, multu di multu, lânâ, pustavi/veştu, ampilteri ş-alti ahtări, ți li purta cu cârvăñili a loru tu mărli pâzări di yimbruki) avea hâiri ş-administrația a naiauâllei ditu vilaietlu Sârunâ ți lâ tiñisea libirtatea di urdinari ş-ndreptul ta s’kiverniseascã elli işisi şi s’nu s-minteascâ tu lucurlu a loru autorităţli.

Prucukia a hoarâllei nu putea s-nu acațâ oclliulu a tâbâbiiloru di furi/di câceaț ți adra alimuri/âmprâdări di nu ãlli cãrtea dotu administraţia a Amirârillei Nturțeascâ cari ghio taha nu videa ici țiva, ma s-eara miscutâ. Ma multi ori, tamamu cându minduea ma pțânu şi vigllearea eara ma slabâ, furâ cãlcaţ şi âmprudaț mâhâladz ântredz, catacumu ş-cârvăñili ți s-turna acasâ cu pâradz. Tu anlu 1881, hoara avu zñie mari, furâ vâtâmaț mulțâ oamiñi şi kiru multâ malãmâ ş-asimi, anda fu atacatâ dinanapandica di unâ tâbâbie di vârâ 80 di câceaț (furi) mahomedañi ditu Arbinuşie.

Tu anlu 1913, după Irinea di Bucureşti cari apufusi ampârțarea ali Makidunie, hoara Livădz fu ancurpilleatã tru cratlu gârțescu.
Tu kirolu a protlui polimu mundialu, hoara eara parti ditu naiaua-a frontului Sârunâ. Tu ațelu kiro, şi maxus di cara tu câmpurli pri iu avea irnaticlu cupiili di oi, furâ purtaţ/ colonizaţ grețlli asiatiț [8] şi aestã turlie putearea icunomicã a hoarâllei Livădz scâdzu multu di multu. Deapoa s-feați strimutarea di s’purtarã tu Românie ş-strimutarea, colonizarea tu Dobrugea di Notu, tu kirolu 1926-1930, cu unâ mari parti di oamiñi di-n’hoarâ. Cumu ditu veclliulu kiro ş-avea arada, s’hibã cu taifã mari, tu numiru, cãlivyeañilli aminta naţ mulţã, ayoñea-ayoñea, di agiumsirã nãpoi tu numiru mari di bãnãtori.

Ama numirlu a oamiñiloru criscu ayoñia di cara s-avea faptâ giumitati pritu fudzearea a oamiñiloru tu Românie. După 10 añi, tu 1940, hoara avea diznău cama di 3000 di bânâtori.

Tu doilu polimu mundialu, armãñilli di Livădz, anvițaț s-bâneadzâ elefteri ş-cu nâmuzi, nu aprukearâ s-hibâ aputrusiţ di askerea fascistâ. Askirladzlli, cârtiț că nu suntu apruckeaț, asparsirâ hoara ditu thimelliu. Pritu surpâturli di keatrâ tukitâ, di pirili ți u-arsirâ tutâ hoara, deadunu cu ațeali dauâ bâseriț ş-cu pțâñilli bânâtori ți nu avurâ oarâ s-ascundâ tu pâduri, maş mirmințâlli ş-izvurli cu stizñi cu ayalmi a curi apâ eara adunatâ tu kiunghi, aduțea aminti, că aclo avea bânatâ oamiñi-armãñilli.

Nipoțlli ațiloru ți ş-vidzurâ avuta Gramusti âmprâdatâ ş-aspartâ di trãñipsitorlu şi anapudlu di Ali Pâşe, nu pistipsea şi minduirâ că, tu naua hoarâ aspindzuratâ tu munti, iu poț s-agiundzâ maş cu ciciorlu, bana a loru imirâ, cu lucru multu, nu poati s-hibâ curmatâ idyea turlie, tora, tu eta XX. Elli bânarâ ama taxiratea-a cu aspârdzearea zurlâ ţi u feaţi unâ stâpuiri, ți țâni maş unâ aiami di kiro, ş-di cara nu âlli cãnãscu ghini, mindui, alutusindalui, că poati sâ-lli ândzânunclleadzâ.

Ti Lidice şi alti hori asparti, idyea turlie, tu kirolu a polimlui, s-feați multâ lafi şi iuțido. Di Livădz, ama, ți avu idyea mirâ, lipseaşti barimu aoa sâ zburâmu [9].

Tu proțlli añi di dupâ polimu, cãlivyeañilli u znuirã hoara diznău pi veacllea vatrâ. Ama nu vidzurâ hâiri niți tora căţe, tu anlu 1950, tu kirolu a polimlui țivilu, hoara fu aspartâ diznău, di dipu, iarapoi oamiñilli s-arâspândirâ pritu horli ditu câmpu ş-pritu câsâbălu Sârunâ. Tâşi dupâ 20 añi, tu 1970, puturâ s-llia ndreptul sâ-şi anyeadzâ iarapoi hoara. Tora, Livădz easti pi creaştiri diznău, ama pi altu thimelliu: s-adrarâ căliuri ti urdinari cu aftukina; iarapoi pi pâşunili di ma ninti creaşti tora unâ birketi avutâ di campiri/combari/pâtăț; năili adârâminti suntu casi muderni cu tuti ifculiili ți li ari unâ hoarâ, iu s-bâneadzâ dipriunâ, cu haractiru turisticu, iu câlivyeañilli, ditu tuti horli pri iu suntu arâspândiț, tu câmpu, yinu s-bâneadzâ tuț deadunu, tu meşlli câldâroşi di vearâ, purtaț aoa ti mirakea a hâvaillei avroasâ şi cu apa limbidâ cata cumu crustallu, unu locu iu pot sâ-şi ducâ ma largu, tu idyea fisi, adețli clirunumsiti di la pâpâñi şi strâpâpâñi.

Apriduţearea: Colaboratori Taşcu Lala şi Mireala Biolan Sima

[1] Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la “Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ” – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz.

[2] Ali Pâșe di Tebelin (1742-1822) cumândâsi, di Ianina, iu avea scamnulu rezidenţialu: Epirlu, Arbinușia ș-Mureaua. Agiumsi avdzâtu pritu lâețli, âmprãdãrli ș-vâtâmărli ți li feaţi la armâñilli ditu munțâlli a Pindului. Elu asparsi, dupâ ma multi alumti ș-amprãdări, pi ninga alti hori, Gramustea și Moscopolea – dauâ mări și avuti pulitii armâneșțâ ditu Pindu. Ațelli ți fudzirâ ditu aesti pulitii thimilliusirâ ma multi isnãhi/culunii tu Amirãrillea Austro-Ungarã di ma ninti ș-tu alti năi muntoasi ditu Turkia ivrupeanâ, anaparti di naia ursitâ di Ali Pâșe, vâtâmatu tu unu polimu ankisitu contra-a lui di Sultanlu Mahmud II-lu (1822).

[3] Hoarâ armâneascâ pi coasta di câtâ tu data-a muntilui “Ou”, ți amparti Makidunia di Epiru. Ti vicllimea-a Perivolillei nã spunu ș-niscânti anyrâpseri tu keatrâ ditu 1390. Avu zñii mări tu anlu 1769 cãndu fu aputrusitã cu askerea ș-âmprãdatâ di tâbâbiili/ceatili mahomedani cu cumandu pitricutu di Ianina. Ma multi tãbãbii, ți u vidzurâ zorea s-fugâ di Perivoli, cându ș-cându, pi hiotea-a kirolui, thimilliusirâ hori icã s-adâvgarâ ş-criscurã alanti hori armâneșțâ di câtâ tu Nkeari/tu Arațili ș-Ascâpitatâ – alargu di nãili/reghiunili cumãndusiti di Ali Pâșelu. Hoara Perivoli fu aspartã didipu di aputrusitorlli fascișțâ, tu 1943. Tora, easti znuitã ditu thimealli și ari vidzutã muşeatã nica şi kiskinu aştirnutã aestã hoarâ di munti.

[4] Ti thimilliusearea aliştei pulitii aușlli spunea că unâ tâbâbie di armâñi di Gramusti, deadunu cu cupiili a loru (vârâ 40.000 di oi) ș-unâ cãrvani di mlări pi cari avea-ncârcatâ tutâ avearea ș-câtândia a loru, s’trapsirã ascumta di Gramusti și s-dusirâ Casandra cu umutea s-aflâ aclo apanghiu și s-poatâ ași s-ascapâ nâmuzea a celniclui Cuțufusea aspâreatu că va-și veadâ feata agiumtâ tu haremlu alu Ali Pâșe. Ama oamiñilli furâ prudaț și acâțaț di simeñilli a pâșelui. Celniclu Tegu Barba, cu pârnoañea Pâpuțâ Aroșii (că avea pâpuțâli ânviscuti cu pâradz), ți cumândâsea tâbâbia, feaţi pâzari ti cumnatâ-sa – feata alu Cuțufusea – ti cari lâ deadi a simeñilor giumitati ditu cupii ș-ma multi mlări-ncârcati cu pâradz, a deapoa trapsi mânâ ti duțearea Casandra și s-apânghisirâ tuț tu muntili Paicu. “Câti gâilipseri ș-câti averi âlli custusi nâmuzea ali unâ featâ” dzâți Anastase N. Hâciu (“Aromânii”, tip. Focșani, 1936 – frândza 243).

[5] Loclu iu furâ adrati protili câlivi, avea numa “Pașina” – aclo avea, vahi, vârâ pavilionu de-a pâșelui; loclu, cu mucearâ pri-aoa ș-pri-aclo, ditu mesea ali platei cu numa “ciiri” (di la zborlu nturțescu “ceair” = “loc vâltosu/cu mucearâ”); unlu ditu izvurli cu apâ multâ ninga cari nica s-vedu cumăț mări di keatrâ mușatu plikisitâ – toarâ salami ti niscânti adârâminti cu migdani ți eara loclu iu șidea ma mărlli a vilaetlui, easti cânâscutu cu numa: “Izvurlu di Sârăṽi” (di la nturțesculu “sarai”= “pâlati”), iara loclu iu arâulu s-ascundi ti totna tu spileauâ, cama câtâ nghiosu cu vârâ 2 km di Sârăṽi ș-adarâ ñiț bãlţã, ari numa “La Hâmăñi” (di la nturțesculu “hamam” – “baie”).
Alanti numi eara bâgati di armâñi, fârâ s-hibâ cânâscuti cu vârâ numâ ma ninti, clirunumsitâ (“Valea Seacâ”, “La ascâpitatu”, “Șopotlu di-n sus”, etc.).

[6] Multu kiro (pânâ tu 1896) armâñilli di Livădz u vidzurâ zorea s-pâlteascâ (s-da utlàki) ti pâștearea tu aestu locu iu s-avea faptã nicukiru unu beiu di Jenige – Vardar.

[7] Dupâ Anastase N. Hâciu (op. cit.) tu 1922 avea 250.000 di oi și căpari și 3-4000 di mlări. Criștearea nai ma marea u vidzurâ, ama, ninti di 1912, cându emu munțâlli, emu câmpurli, iu urdina elli, țânea di unu singuru cratu.

[8] Dupâ alumta anamisa di askerli gârțeșțâ ș-nturțeșțâ (dupâ protlu polimu mondialu), s-feați unâ alâxeari di mileti anamisa di Gârție ș-Turkie. Ditu Makidunia gârțeascâ, vârâ 500.000 di mahomedañi fudzirâ tu Turkie, iara tu loclu a loru furâ colonizaț anvârliga di 1.200.000 di criștiñi ortodocși ditu Turkia asiaticâ. Ciuflikili di ma ninti a beilor turțâ, ti cari armâñilli câlivyeañi dâdea pâradz ti pâștearea a cupiiloru tu kiro di iarnâ, lâ furâ dati a năiloru greț, iara câlivyeañii u vidzurâ zorea sâ scadâ numirlu a cupiiloru. Aesta fu unâ ditu furniili icunomiți ti cari unâ mari parti a armâñiloru ditu aestâ hoarâ ș-alâsarâ locurli și ș-loarâ calea câtâ Românie.

[9] Tu idyiul kiro furâ asparti ș-multi alti hori armâneșțâ ditu munţâlli a Pindului: Perivolea, Pădzi, Breaza, Grebeniți, Băiasa, Cuţufleani, Armata, Leașnița, Laca, Paleoseli etc. (cf. și Leonida Scrima tu “Monografia comunei Perivole”, București, 1975).