In Memoriam prof.dr.Nicolae Serban-Tanasoca

Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti – tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.

Tașcu Lala, 17.04.2017, 18:06

Nicolae Serban-Tanasoca (amintat tru 3 di Sumedru 1941, Bucuresti — tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucuresti) fu filolog si istoric român, specialist tru filologia clasica, tru studiul ali tivilizatie bizantina si a culturlor dit Balcani.

S-aminta tru una fumeal’e di armân’i. Unâ lumaki dit fumeal’ia a lui, cu aradatina tru Hamunisia Balcanica, fu thimil’iusita di un lali a lui cari chinduri tru ahurhita a etâl’ei 20 tru Statili Uniti ali America.

Studie filologhia clasica la Universitatea di Bucuresti, iu s-lo si licenta tru 1964. A deapoa si doctoratlu tru 1979. Eara profesor la Universitatea Nationala di Arti di Bucuresti si director a Institutlui di Studii Sud- Est Europeani ali Academie Româna.

Dit lucrarli a lui adutem aminti una antologie comentată di studii tu ligatura cu literatura bizantina, apriduteri dit literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) şi neogreacă, lucrări ndreapti tra istoria a armân’ilor etc.

Spusi sinfer, tutunaoara, tra istoria modernă ali Românie – edita aduteri aminti şi discursuri di al Take Ionescu, edita deadun cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moştenirea scrisă al Gheorghe Tatarascu.

El s-aradapseasti anamisa di nvitatl’i di framti cari ndrupasti idea tra restaurarea tru România a sistemlui monarchic constitutional sum dinastia Hohenzollern.

Lucrări publicati:

Literatura Bizanţului (coordonator), Bucureşti, Editura Univers,1971

Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores Byzantini saec. XI-XIV (deadun cu Al. Elian), Editura Academiei, Bucureşti, 1975

Balcanologi şi bizantinişti români, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2002

Bizanţul şi românii (eseuri, studii, articole), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2003

Unitate romanică şi diversitate balcanică. Contribuţii la istoria romanităţii balcanice (deadun cu Anca Tanaşoca), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2004.

Prof. Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca cu lucrari tra armân’i:

– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veacl’e a armân’ilor (cartea alu Murnu isi tu 1913; editia Tanasoca — multu adăvgată cu xitaxeri ti s-featiră dupâ ti Murnu angrăpsi cartea a lui — isi tu anlu 1984)

– Tipusi tuti fântânili ti armân’i tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dun’eaua armânească)

– Tu 1994 adră apridutearea tu limba română a cartil’iei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtâ ti armân’i

– Angrăpsi ma multi studii tră mărl’i anvitat armân’i: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi si niscănti cărta ditu 1913 alu Murnu ti suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.

– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti ti s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armân’i tu eta 19, adunati di Victor Papacostea si Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu s-lu tipusi.

– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentăl’iei anamisa di Apostol Margarit si Ioan Carageani. Cartea easti etima si avemu nădia ca va s-hibâ tipusită.

Avem adză isturii angrăpsiti a armân’ilor si ti furn’ia câ Tanaşoca adră multu lucru.(dit pareia electronica armanamea haristusita a prof. Alexandru Gica).

Crainic: Dzuua di 9 di mai 2016 tru Aula a Vivliotecal’ei di la Academia Româna s-tanu Simpozionlu cu numa “Dzuua a Românilor dit Balcani: aromân’il’i şi meglenoromân’il’i. 111 di la pricunuştearea a ndrepturlor naţionale” organizat di Ministerlu tra Afaceri externi Institulu Eudoxiu Hurmuzachi” tra român’il’i di iutido tru parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, Vivlioteca ali Academie Româna şi Muzeulu Naţional a Hoaral’ei “Dimitrie Gusti”.

Evenimentul ansimnă 111 di an’i di la Iradeaua Imperială Otomană di pricunuşteari a român’ilor (aromân’ilor şi meglenoromân’ilor) dit Imperiul Otoman.

Prof. univ. Dr. Nicolae Serban Tanasoca paratstisi lucrarea cu numa Marturii inediti tra raporturli anamisa di arman’i si jun’il’i turta”.

BANDA: Voi sa spun dinintea a voastra nai putan tra daua documente, daua texti cari nu suntu cunuscuti si va sa spun si tra un treilu cari easti cunuscut.

Ateali daua texti nicunuscuti suntu Amintirile dit Macedonia” al Ghoerghe Cionga cari fu inspector si revizor scolar tru Macedonia si cari avu ligaturi multu streasi cu junii turci.

Tutunaoara, treilu text easti al Constantin Neta cari fu consul ali Romanie un kiro dat Varna si deapoa consul general tru vargarie cari alasa un textu ngrapsitu, un text cu numa Participarea a românilor macedoneni la revolutia a junilor turci. Amintiri 1902-1908”.

Si voi s-va parastisescu aesti texti tru corelatie cu textul al Tascu Trifon si cu documentili anexati Congresul a românilor otomani tru 1909 la un an di la restaurarea a Constitutiilei, a Imperiului Otoman.

Iradeaua, de la ea anchisimu ea u celebram aza dimi dimec 9/22 mai 1905 esti un rezultat si una hopa di modernizari a Imperiului Otoman. Poati s-hiba spus nascanti ori ca easti zborlu di reformarea, di renuntare la sistemlu clasic otoman a nationalitatlor nianturtesti si nimusulimani, era trei mileturi, dimi fari tru Imperiul Otoman: rum mileti cari eara miletlu bizantin sa-li spunem in cap cu Patriarhul ecumenic di Constantinopol, eara miletlu armenescu in cap cu seflu religios a armenilor si miletlu uvriescu in cap cu rabinlu”.

Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri la trei di andreu 1998 Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.

Atel an prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.

Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.

Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului profesor Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):

“Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.

Dumnidză s-lu l’ieartă !

Cu anvirinu, Tascu Lala