|
REPORTER Taşcu Lala — Lali Nacu tora ayonʹa, pi 20 di Yinaru 2009 umpluşi una muşeata ilichie ti cari tu numa ali redacţie armaneasca di la RRI di Bucureşti ţa spunem: “Ti mulţa anʹ, sanatati şi haraua tu naulu an”!
Lali Nacu, noi armanʹilʹi ti cunuştem ca jurnalistul armanescu ţi scuseşi Revista “Frandza Vlaha”.
Ti placarsim s-na spunʹ ndaua zboara ti lucarlu cu revista, candu inşi protlu numir, catu chiro alanci, ţi s-nyrapsea tu ea şi cum u aprucheara armanʹilʹi aesta revista?
NACU ZDRU — Protlu numir inşi tu anlu 1978, ari 31 di anʹ. Revista u scoşu cu idheea ca vinʹiu dit Gartise aoa (SUA) s-faţem ţiva bun ti armanami. …Mi-adunai cu Zahu Pana, mi-adunai cu Ciufecu, n-adunam vara dzaţi inşi …s-la dau idheea a mea – cara nu va sa scutem una revista, nu va s-poata armanamea s-nveaţa ţi faţem. Trebuie…s-faţem? da fura di acordusimfunʹ. Doi, trei fura simfunʹ, alanţa nu fura simfunʹdi acordu ca nu la si dadea…avea paradz, ma nu la si dadea. Şi io ahurhiiu singur, deapoaia bagai ninti singur.
REPORTER T.L. – Lali Naco cum u-aprucheara armanʹilʹi revista “Frandza Vlaha” ca noi na harsimu multu tu 1991, tu proţlʹi anʹ anda nchisimu lucurlu cu redacţia armaneasca?
NACU ZDRU — Protlu numir lu-scoşu feciu 1600 di copiiexemplari, şi pitricui vara daua suti tu Garţie, vara suta tu Romania, vara 50 tu Vargarie, 50 tu Serbia şi Albania, tru tut Balcanlu ş-tru tuta Europa. Şi u am continuu u scoş pi schinareaparadzlʹi a melʹi. Ca nu putea ahtari sa s-faca…armanamea
REPORTER T.L. — Lali Nacu ştim ca faţeşi parti dit gruplu al Vasili Barba cu Zahu Pana, Aurel Ciufecu, Virgil Puppi, Nicu Popescu,, V. Caramihai şi alţa nandoi armanʹ dit Europa cu Miciu Bacu şi G. Bardza, cari cu mulţa anʹ ninti tu 1981 va dusit la Naţiunʹili Unite di New York. Cu aţea furnʹie dipusitu una plandziri.
Lali Nacu ţi caftari aveaţ tu aţea carti, cum s-dizvarti andamusea ali delegaţie armaneasca cu reprezentanţalʹi di la ONU?
NACU ZDRU — Earam vara şapti inşi, avea şi un preftu romanaşu şi n-aştiptara ghini. N-aştipta una doamna cari lo interviu lo discursu caftarea şi dzasi ca s-nidzems-lucram paşnicirinʹaticu. Va dzaca s-nu faţem grevimutari capu şi ahtari lucri. Ş-noi neasimu cum dzasi nasa.
REPORTER T.L. — Cu tinʹie. Ţi va spusira la ONU ? Ţi apandisi va deadira?
NACU ZDRU — U spusim “Frandza Vlaha”, atumţea nu avea inşita ninga, deapoa inşi Barba, cu revista “Zborlu a Nostru”. Barba u scoasi dupa dzaţi anʹ dupa mini. Io fui primlu cari u scoşu, …ama feaţi mari lucru şi Barba. Ti aţea Barba lipseaşti s-hibă alăvdat ti lucurlu ţi lu-feaţi.
REPORTER T.L. — Lali Nacu ti placarsescu sa-nʹ spunʹ nandaua zboara ti OMLU Vasile Barba, ti lucurlu a lui cu revista “Zborlu a Nostru”, ti aţeali ţinţi congresi internaţionali di Freiburg ndreapti di ULCA, ti Recomandarea 13331997, ti CESA. Cum lu-cunuscuşi tini profesorlu Vasile Barba?
NACU ZDRU — Tu anlu 1985 fu prima adunari congres ţi s-ţanu (Freiburg) Mennheim cu vrearea al Barba. Dealihea ca avu şi mulţa ninga el ţi lu-agiutara, dit Sarbie, dit Vargarie, dit Garţie (dit Franţa) şi pi ninga aeşţa n-agiuta şi prof. Dragan.
Vasile Barba, un om cu tinʹie, un om mintimen cari feaţi multi ti armanami. Nu lipseaşti s-dzaţem zbor slab ti armanami ş-ti Vasili. Ahat el catu şi doamna şi fraţ di-aviyara, al Vasili, fu radzâtina ! Om cu sihati?. Vini la mini acasa şidzu dzaţi dzali cu mulʹiari-sa. Şi Katharina, gioni livenda mulʹari.
REPORTER T.L. – Va s-dzaca avut uspiţalʹe cu fumealʹa Barba cu lali Vasili ş-cu teta Katharina Barba…
NACU ZDRU — Nuu, lali Vasili eara un domnu nu ari cană s-lu (angiură) să-lu cărtească. Şi n-achicăsimu ghini ca…noi adevarat ca him rramanʹ, armanʹ cum vrem sa-lʹ dzaţem ama cu condiţia ca, na trapsim ca minoritari… Atumţea nu putea Naţiunʹili Unite s-na uneasca. Naţiunili Unite na ricunuscu ca minoritari n’Garţie, Sarbie, Vargarie, Albania.
REPORTER T.L. — Lali Nacu minduescu ca tu anʹilʹi aeşţa ai avdzata ti lucurlu ţi lu-facu suţatili armaneşţa dit Europa şi dealihea şi ditu Congresili dit SUA cu prezidentul prof. Aurel Ciufecu, ti ndrepturli a lor. Cari easti minduearea a ta lali Naco? Ţi la dimandza a armanʹilor?
NACU ZDRU – Lucarlu mari cari lu-feaţi, fu Barba, aţel cari baga…dzaţi anʹ ma nainti arcai mini apa tu radzatina. Arcai apa tu radzatina, cu yinearea al Barba … agiumsim s-lucram, s-colaboram un-alantu. El fu omlu cari ţanea, u vrea multu la armanami.
REPORTER T.L. — U vrea armanamea şi putem s-dzaţem ca şi nasu eara vrut tu armanami, poati s-nu fu pan di mardzina lucurlu aşi cum vrea alţa ta s-hiba adratu. Lali Nacu cari easti minduearea a ta, ti armanami, ţi la dimandza a armanʹlor, caţe ştim ca inşira revistili “Frandza Vlaha”, “Zborlu a Nostru”, cari va lu-duţem ma largu ti tinʹia a profesorlui Vasile Barba, “Deşteptarea”, “Grailu Armanescu”, “Bana Armaneasca”, “Armanamea”, “Farşertorlu” ti ţanearea tu bana a limbalʹei şi culturalʹei armaneasca?
REPORTER T.L. – Mini hiu di 90 di anʹ, tini caţ anʹ ai? Ti mulţa anʹ lali Naco! Mini am 54 di anʹ.
NACU ZDRU – Nipot, nipot ti amu. Şi cu cuvantul a armanamilʹei… mini candu bagai “Frandza Vlaha” bagai ngeneral ş’aţelʹi cari eara cu greţlʹi ş’aţelʹi cari eara cu sarghilʹi ş-cu vargarlʹi. Cuvantul vlah cum-nʹ dzasi şi directorlu Stoia di la Universitati, “aflaşi naima uidisitlu zbor, noi him vlahi” şi-nʹ deadi ndriptati omlu candu neşu la el. Ş-dzasi: “continuua cu zborlu vlah”. Ama mini cu zborlu vlah bagai tuta armanamea.
Ma s-bagam zborlu armanamiarman atumţea tu ahurhita nu vrea s-adram ţiva. Ca vrea s-baga nţapaturi di tuti parţali. Bagam vlah ta s-nu poata s-na nţapa. Mi nţapara, ala nu putura s-calca documenti ca dzaşu armanami.
Tu Europa na cunoscu ca vlahi, tora că him noi armănʹ easti altuţiva. Ama cu un zbor, lipseaşti sa ştiţ, ma s-nu eara Romania nu exista niţi limba vlaha. Pi ţi baza? Ca primira di aoa tu 1868 zborlu di armanami, atumţea cu Margarit şi cu Atanasescu. Şi va anunţspun ca cu zborlu aestru earam sum turţa. Amintam atumţea cu turţalʹi cu caftarea ali Romanie dişclʹisimu şcolʹ şi baseriţ.
REPORTER T.L. — E, lali Naco cari easti minduearea a ta tu ţi mutreaşti revistili ţi inşira tora, ica tu chirolu di ma nainti. Au agiumta la tini revistili “Zborlu a Nostru”,“Bana Armanească”, Armănamea”, Grailu Armănescu”şi alti?
NACU ZDRU – E, “Zborlu a Nostru” lu-am aprucheata continuu.
Deapoa n’ţara, pitricui la tuti universitaţli dit Romania, u pitricui şi tu Garţie, la universitaţ. Ama, problema easti ca bagam apa, bagai mini apa, baga Vasile apa tu radaţina şi neadzi ghini şi va neaga ghini daca va sa scuteţ şi altili?
REPORTER T.L. — Tini Lali Nacu, eşţa faptu Candruva, tu Garţie şi am nviţata ca aproapea cafi veara vahi nedz aclo. Ţi poţ s-na spunʹ di aţeali locuri şi ti armanʹilʹi cu cari ti adunʹ aclo?
NACU ZDRU — Tora armanʹilʹi, mai ales n’Garţie, n’Albania nu dzaţi guvernul ţiva. Ama tu Garţie suntu contra a noastra. Ama, greţlʹi candu va u veada ma zori şi di alta parti, atumţea va na da şi ndriptati. Ca vedz tora şi…tensiuneamintireaşili cu alti stati…Voi cum li videţ aţeia lucarli?
REPORTER T.L. — E Lali Naco, aşi cum ştii protili caftari, ica instumenti, halaţ, suntu revistili, fimiridzli aşi cum ahurhişi tini cu “Frandza Vlaha”, deapoa lali Vasili Barba cu “Zborlu a nostru” ama ta s-ţanem tu bana limba ş’cultura armaneasca, un popul ica banatorlʹi au ananghi di mass media, au ananghi di sculie şi di gheavasea tu basearica, caftari ţi fura spusi şi tu Recomandarea 13331997, nu?
NACU ZDRU T.L. — Lipseaşti ca tuţ ‘nţara s-hiţ uniţ. Nu exista, nu i buna ca uoo… un easti farşirot, un easti cipan, un vargar, aţeali s-li alasam. Tuţ him armanʹ.
REDACTOR T.L. — Aşi easti lali Nacu. Ia tu aesta nima voi s-ţa spun ca aoa la redacţie candu ahurhim lucarlu tu 1991, ma mulţalʹi earam gramusteanʹ, ama prof. N. Saramandu, scriitorlu H. Candruveanu, acad. M.C. Marioţeanu, tu moeabetea ş’cu lʹirtatlu prof. Vasili Barba şi directorlu a Departamentului RRI di Bucureşti, D.V. Ionescu minduira ta s-avem di tuti falcarli, şi farşiroţ. E aflam atumţea un farşirot, lʹirtatlu Nicolae Celea, ma şi dupu ţi lu-lʹirta Dumidza noi alanţa gramusteanʹilʹi cu urminia a prof Saramandu bagam tu limbajlu radiofonic şi zboara farşiruteşţa. Tu chirolu di ma ncoa şi aza iara avem un fârşirot, regizorlu Toma Enache ma s-lu ştii. Va s-dzaca s-him tuţ una.
NACU ZDRU. Maca tini va hii un mari chihae, cu cantiţi…? sanatoşi, cu taifuri, cu tuti, vrem cupia di oi, vrem oili. …Aidi cara va na varyimu, digeaba na varyimu, ca ma s-nu avem oi, ca ţe s-na varyimu, iu suntu oili? N’Albania prima data, n’Grecia a doua, a treia n’Bulgaria, a patra n’Kosovo, ştii cari-i Kosovo? Rep-Ştiu lali Naco.
Ama lipseaşti, voi di n’ţara s-nu va macaţ, nu ari problema ca mini hiu farştirot, nu exista, him tuţ Armanʹ. Ca ari şi alţa ma slaghima nghios ore… şi aţelʹ suntu bunʹ, vor s-hiba armanʹ, nu avem ţiva contra a lui. Cipanu, vlahi, pindenʹ, avdilʹaţ di Avdela, viryeanʹ. Iu-i majoritatea? Aza majoritatea easti Veria, armanamea. Easti Romania.
Taşco zburaiu cu una mulʹari mini, cipana easti aoa tu America. Dzaşu mini, a himaniclui cum-lʹ dzăţeţ? Himănicu. Alantu galbinu? Păponʹu. Nu exista. Peapini. Nu exista paponʹiu, paponʹu easti cuvant… ama noi alʹ dzaţem pea-pi-ni.
N.Z.- Voi cum-lʹ dzăţeţ?
Rep. – Noi, paponʹiu ş-himanicu.
N.Z. – Himanicu…caţe piponʹiu ?
Rep.- Pepene-lʹ dzaţea tu limba romana aoa tu Romania. Tini aşi lu ştii zborlu, peapini?
N.Z. — Peapini, tu Pindu…tu Veri…, tuta lumea dit Grecia dzacu peapini, armanʹilʹi. Piponʹiu, ţi va s-dzaca piponʹiu?
Rep. — Ti achicasescu.
REPORTER T.L. — Ti dada Tereza nʹ-aduş aminti vream s-ti ntrebu un lucru Lali Naco. Ţi ştii ti nasa, ti Dada Tereza ţi easti dada la tuţ banatorlʹi, ma niscanţa dzacu ca eara armana, alţa dzacu ca eara arbinesa. Tini cum ştii lali Naco?
NACU ZDRU — Ngeneral eara armana. A lʹei-lʹi dzaţea Hagi di la tata-su. Deapoaia, nasa lo calea ali basearica, caţe eara armana.
REPORTER T.L. – Mersi lali Naco şi ti aestă ntribari. Tora lali Naco ş-tini mi ntribaşi ţi adrăm aoa tu Europa, armănʹilʹi ică suţatili? E, aoa tu Europa, armănʹilʹi da cicior, calca lucurlu cafi un cum poati, catu poati, cu revisti, cu sculii, opţionali, ica facultativi. Cu ghiavasea tu basearica nica nu s-duţi lucarlu. Avem ţiva prefţa ţi au fapta sculʹolu ti preftu ma, nica nu canta tu basearica.
NACU ZDRU — Ma lipseaşti s-canta… n’Albania avem preftu.
REPORTER T.L. — E, avem aclo dealihea s-ţani. S-ţani gheavasea, canta preftul tu basearica pi armaneaşti, dealihea..
NACU ZDRU. — Ma s-nidzeţ ghini, s-hiţ aţeia uniţ, s-hiţ uniţ aţeia, va nu va, va u veada zori şi ea va u baga.
REPORTER T.L. — Ma multi suţati ditu Balcanʹ dit Romania, dit Vargaria, dit Albania şi dit R. Makedonia s-adunara tu un Consiliu Armanescu şi s-duc Strasbourg s-li spuna lucarli, caftarli tu ţi mutreaşti armanʹilʹi. Nu ştiu desi ai nviţata, di aestu Consiliu Armanescu?
NACU ZDRU — Am avdzata di elu. Amainsa va u avem zori… maca s-va macaţ aţeia. S-hiţ uniţ. Nu exista zborlu gramustean, farşirot, cipan… nu exista. Exista Armanami. Problema i ca noi farşiroţlʹi din Albania cari santu aproapea 500 di nʹilʹi noi dzaţem rramanu, nu dzaţemu armanu. Noi dzaţem rramanu ca aşi dzacu armanʹilʹi din Albania, ama noi una , aţea va u spuna istoria ca ţi him, cum him. Noi banăm, iu bănăm, aţelʹ him.
REPORTER T.L. — Him armanʹ sigura. Ma loclu, loclu diu him Lali Naco?
NACU ZDRU — Ia cum dzaţi un oaspi di a meu aoaţi, lu-am n’casa, di Canda: Noi him… majoritatea armanʹilor suntu din Albania, Tesalia şi Epir. T.L. – Va s-dzaca tu chirolu di ma ninti armanʹilʹi eara tu aţea Makidunie, nu ?
NACU ZDRU — Nuu… Pindu, Deniscu, Perivoli, insaama majoritatea eara Muscopoli. Moscopoli anʹ dzaţi a nʹeia, oaspiţ ţi am aoa, eara 60 cu 70 di nʹilʹi populaţia, armanʹ, candu Garţia nu avea 40 di nʹilʹi. Ancepuraahuhrira sarghili deapoaia vurgarlʹi, albanejlʹi deapoia ş-greţlʹi. Greţlʹi ultimlʹi. Ca sa u cheara limba aesta ama una limba nu cheari ahat licşor.
REPORTER — Lali Naco, aidi s-ti ntrebu ti una moeabeti cu numa. Sigura tuţ na spunem armanʹ asma Boiagi spusi « Gramatica armana ica macodeovlaha’ ,Ma.C.Ma tu a lʹei Dodecalog spuni « armanʹ ica macedovlahi » prof Vasile Barba ditu ’95, ‘96 (tut atumţea avea scoas şi M.C.Marioţeanu Dodecaloglu) Barba tu revista avea bagata « Revista di cultura macedo-romana » Acaţa, lipseaşti, easti ananghi slu avem şi zborlu aestu « macedo » ?
NACU ZDRU — Macedoski dzacu n’slava. InsaAma noi alʹ dzaţem n’Grecia: Di iu hii? Din Macedonia. Iu va nedz? N’Macedonia. Nu avem noi zborlu makedona, tora putem s’u faţem…însa..s-nu aduca, s-nu curma calea di la armanami. Vini aoa acasa la mini, unu Cota di Bucureşti, profesor, tora easti New York. Şi-nʹ dzasi a nʹeia ca noi…voi aţeia, aţeia n’Romania nu lipseaşti s-va macaţ un cu alantu. Feaţitu tora adunari cipanʹilʹi. Nu-lʹ clʹimat farşiroţalʹi !
REPORTER T.L. — Cum nu, şi farşiroţlʹi suntu cu noi. Avem farşiroţlʹi din hoara Pipera, di Custanţa, avem farşiroţlʹi di Timişoara dit Banat aoa tu suţati tu Romanie voi s-dzacu, him deadun cu farşiroţlʹi, nu him ahoryea Lali Naco.
NACU ZDRU — Asculta, ma s-nu hiţ deadun nu faţem ţiva. Caţe s-aveţ daua comisii aco? Una comisie, misticaţ gramusteanʹ cu farşiroţ. S-nu hiba dauă. Taşco, iţi adunari si s-facă să-u făţeţ deadun. Noi ţi va faţem (una istorie), a dicţionar, ţi va faţeţ di dicţionar? Asculta ş-mini, am dzasa al Barba, am dzasă ali Iorgoveanu am dzăsa la ? Manciu, nu va s-puteţ s-faţeţ ţiva dipu. Va s-adunaţ trei gramusteanʹ, trei farşiroţ, trei pindeanʹ şi va faţeţ naua persoani sa scuteţ un dicţionar. Maca va sa scuteţ tora un dicţionar, ţi dicţionar va sa scuteţ tora ? Un dicţionar tu cari va sa spuneţ efharisto? Va sa scuteţ un dicţionar cari s-hiba ma curat niheama. Dicţionarlu aţel va iasa ngeneral va hiba naua, optu cat va hiba tu Romanie, ma s-va adunaţ, putem s-yinimu ş-noi ma s-banam, a va adunaţ şi va faţeţ un dicţionar. Ma s-faţeţ un dicţionar ca oo…limba noastra i ma buna. Cari-i cama curata aţea-i ma buna.
REDACTOR T.L. — Lali Naco, sigura ari multi ti zburari ti aestu lucru cu dicţionarlu şi aşi cum ştii, ai nviţata Bitola s-feaţi un simpozion ti standardizarea a limbalʹei armaneasca şi va s-hiba şi alti cum ari fapta pripunirea tinʹisitlu Tiberiu Cunia di la voi ditu America ţi na vidzum şi astaveara aoa Custanţa şi ari fapta pripunirea tu anʹilʹi di manclo sigura tu ţi mutreaşti standardizarea a limbalʹei, neologhismili ţi s-li bagam tu zburari, tu limba armaneasca.
NACU ZDRU — Nu va faţeţ adunari ca s-nu v-achicasiţ treili ica paturlʹi: pindeanʹ, gramusteanʹ, farşiroţ, bagaţ mpadi şi sa scuteţ una curata, curata limba.
REDACTOR T.L. — Una muşeata, curata cum spuseşi.
NACU ZDRU — Bagaţ idheili acloţi, poati s-yina ş-di aoa ţiva. Ala, voi s-dzacu s-nu scuteţ digeaba paradz. S-daţ paradz la un dicţionaru bunu. Cum dzaţ tini ?
REDACTOR T.L. – I buna minduearea Lali Naco.
NACU ZDRU — Nu va va faţeţ apartiahoryea. Va v-adunaţ trei, ş-trei, şasi, naua…va va adunaţ dzaţi persoani ş-va s-bagaţ mpadi. Cum va-lʹ dzaţeţ a zborlui apa ? Apa, valʹi dzaţem. Cum va-lʹi dzaţem a zborlui pani ? Pani. Adica curatu lucru. Digeaba va faţeţ un dicţionar ma s-nu hiba curat.
REDACTOR T.L. — Achicasescu lali Naco, cum spuseşi s-hiba di tuti parţali nu ? Şi yramusteanʹ şi farşiroţ şi pindeanʹ şi tu achicaseari un dicţionar muşeatu, limbidu nu, ti tuta armanamea, ti tuţ armanʹilʹi.
NACU ZDRU — S-nu scuteţ apartiahoryea s-nu faţeţ ţiva.
REDACTOR T.L. — Mersi multu lali Naco ti interviu, ţa uram multa, multa sanatati, s-ti harseşţa cu muşeatili habari di la armanami, ti aţeali ţi n-ai spusa ş-tu aestu interviu, urminiili nu ? Va s-dzaca, calea buna şi chischina tu ţi mutreaşti lucarlu cu dicţionarlu, revistili, ghiavasea tu basearica, ica tu mass media, ica ti sculie.
NACU ZDRU — Aesta va u dzacu: cu minti şi s-va achicasiţ. O ca tini hii tini ! Ore hiu mini şi eşti tini ! Iţi hiu mini eşti tini ! Ţi s-dzaca aţea Aurica ? Ca, nţapaturli li baga caţalʹi, nu li bagam noi. A, afla oaminʹ.
REPORTER / T.L. — Ghini cara lali Naco. Lali Naco armanʹ sanatos ! Ca nu avem oara ti una moeabeti ma larga, vahi alta oara, cu alta ucazie, cu alta furnʹe!
NACU ZDRU – Asculta idheea-a mea, Taşco: UNIREA FAŢI PUTEAREA !
Taşcu Lala
|
Print
