Hoara Bisoca, giudeţlu Buzău
Adză vă călisimu svă hărisţ deadunu cu noi di ună zonă premiată tora ayoñea tră ţănearea-a adeţloru locali: nidzemu tru hoara Bisoca, ditu comuna cu idyea numă, tu partea di cătă araţili a giudeţlui Buzău.
Ana-Maria Cononovici, 01.02.2022, 12:44
Aoa, idyea, ca tru alti localităț di munti, fisea arădăpseaşti cadealihea capodoperi. Pi ningă muşuteţli ca ti ciudie, cari eali işiş suntu unu potențialu turisticu, Bisoca ari și multi obiectivi ţi s’cadi s’hibă vidzuti. Putem s’ahurhimu cu mistiryiulu cari adille pi ningă ași-număsita “Measă al Bucur”, ună keatră babageană, ţi ari aproapea 150 di tonuri, di iu să spuni că ari nkisită picurarlu Bucur cu oili tru câmpu, di băgă thimeallili a unăllei localitati ţi vrea s’agiungă Bucureștiul di ma amănatu. Deapoa easti Rezervația naturală forestieră, botanică și geologică “Bălţăli Bisoca”, teasă pi aproapea 10 ha, di simasiBalta Limpidi și Balta Lae, ţi armasiră tu bană până tru dzua di adză. Easti deapoa “Apuntea-a Pirifanlui”, nai ma analtă măyulă a comunăllei, di iu poati să s’veadă ndzari nica şi Râmniclu, muntili di sari ditu hoara Sări.
Şi maca Revista “Vacanţi la hoară” și ANTREC România u dusiră ma largu adetea añilor di ma ninti, di durusiră premiili “Mărgăritarlu di Malămă”, a XVII-a ediţie, u călisimu Aura Cășaru, reprezentantă a Suţatăllei “Prica Bisoceană” s’nă zburască ti “Căsica Prica Bisoceană”, cari fu premiată tră ţănearea-a adetillei locală:
“Di pţănu kiro alăximu căsica auşească tru un locu expoziţional. Adunămu lucri veclli di’nhoară durusiti di auşi, u znuimu casa şi u adusimu tu catandisea ţi u ştimu, aţelli tiniri, ditu pirmituseri, aţelli ma tu ilikie, ditu realitatea bănată la hoară.”
Tora vizitatorlli ţi s’dănăsescu Bisoca pot s’nveaţă tutu ma multi ti bănaticlu patriarhalu. Nă spuni cama minutişu Aura Căşaru:
“Avemu ună avlie multu mari, iu avem aestă căsică, ndreaptă tradiţional şi, tutunăoară, ahurea u alăximu tu un loc ti-a-videari, tru cari arădăpsimu lenu turlii di lucri, catacum amaacul (n.r. hălati ti kiptinari şi ti scărminari lâna, cânakea ică llinlu, adrată dit-un sistemu di keaptini cu dinţă mări di cileki, hipţă pi unu lemnu), arăzboilu ti ţăseari şi alti lucri ţi ţănu di nicukirată şi di turlia tru cari s’tănea ligătura cu prăvdzăli tru bana di cathi dzuuă. Sunt lucri cari au câti ună pirmituseari. Ti paradigmă, amaaclu, durusitu di teta Miuţa şi lali Nicu, easti loclu iu oamiñilli di nhoară nidzea la daracu cu lăna, s’făţea programări, tră aţea că eara maş elu golu tu aţelu locu aestu daracu şi s’lucra dzuuă ş-noapti, a deapoa tu loclu iu eara arădăpsitu amaacul să spunea nai cama muşeati pirmituseri şi eara un loc tru cari oamiñilli s’aduna s’cunuştea şi făţea muabeti.”
Aura Căşaru ari naeti că adetea s’hibă tricută ma largu la năili bărnuri şi pritu ndridzearea isnăhiloru cu masturlli ţi ţasu, cosu, cundilleadză oauăli, aşi că ti dealihea nica va s’avdzămu ş-ma’nclo ti Bisoca.
Autoru: Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
