Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Gazili naturale ca armă

Comisia Europeană lugurseaşti că Rusia ufiliseaşti gazili naturale ca armă și faţi urminii a statelor membre să scadă consumlu. Craturli comunitare suntu simfuni.

Gazili naturale ca armă
Gazili naturale ca armă

, 27.07.2022, 17:52

Penuria di combustibil s’arăspăndiaşti tu lumea tută și zñiipseasti la economia globală, fuvirsinda cu recesiuni și cu ună nauă dalgă di inflație. Europa caftă cearei și llia apofasi importante! Una ditu aestea fu loată, marță, di statele membre ali Uniuni Europeane, cari s’akicăsiră ca, di la 1 agustu, s’ñicureadză ună turlie simfunizată consumul di gaz tră s’adară stocuri, ma s’hibă di Rusia dănăseaşti dididpu furnizarea. Uidisitu cu atelu ditu soni raport ali Comisie Europene, aproapea giumitati ditu statele UE sunt afectate di ună dănăseari parțială ică totală a furnizarillei cu gaze. Tru cirişaru 2022, volumul di gaze ţi yini di cătă Rusia eara cu 30% sum media 5 añi ditu soni. Acordul simnat la Bruxelles spuni ca statele comunitare s’ñicureadză voluntar consumul di gaze cu 15 procente până la bitisita a meslui marţu anlu yinitoru.


Aţeali 27 di state membre s’akicăsiră și tră născănti scutiri di la obligativitatea ñicurarillei consumulu di gaze, cum easti tru cazlu a statelor cari nu suntu conectate la şingirili di gaze a alăntor teritorii ditu UE. Tutunăoară, văsiliili cari tiñisescu obiectivul Uniunillei di umpleari a dipozitelor di gaze până tru meslu agustu pot s’aibă ţinte cama ñicurati. Easti exemplul ali Spaniei cari va ñicureadză voluntar consumul cu 7%. Statutul di nisie energetică, cum și capacitatea mare di dipozitare a gazului amintatu di Spania pritu investiţii majore sunt născănti di furñiili prinţipale ali apofasi. Germania, nai ma mare consumator di gaz ditu Europa, salută eforturile di coordonare a misurlor di economisire tru UE, sumliniinda că Uniunea va s’arămână unită dinintea a ñîcurarillei furnizarea di gaz di cătă Rusiei. Maş Ungaria s-ncuntra ali akicăseari di la Bruxelles. U lugurseaşti ună pripunire nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare, cari ignoră acutotalui sinferurli naţionale. Budapesta motiveadză că securitatea aprovizionarillei energhetiţi ţăne di responsabilitatea guvernelor naţionale a statelor UE.


Di partea a lui, Kievul lugurseaşti că “polimlu a gazelor” diclanşat di prezidintulu rus, Vladimir Putin, contra ali Europă easti ună continuare directă a polimlui aluştui contra ali Ucraină, iara gola cearei easti indipendinţa totală tru domeniul a gazelor andicra di Fediaraţia Rusă. Tru aestu kiro, Gazprom ma largu li ñicureadză livrările di gaz către Europa pritu conducta Nord Stream, iara Vladimir Putin spusi, tora ma ninti că Fediraţia Rusă ari naeti s’ñicureadză la giumitati aprovizionarea cu gaze. Kremlinul ş-antimille apofasea pritu “reparaţia ayălisită a instalaţiilor”. Tu ţi mutreaşti România, după dicizia luată la Bruxelles, autoritățile da asigurări că misurle suplimentare cari va s’hibă loate tră ñicurarea a consumului di gaze naturale nu va s’zñiipsească consumatorii persoane fizice, ntreprindirile ñiţ şi di mesi, serviciile sociale şi industria. Guvernul di la București spune că vasilia are, duri rezerve di gaze, iara dipozitele va s’hibă 80% mpline, ași cum faţi urminie UE, ninti di 1 di brumaru.


Autoru: Daniela Budu


Armânipsearia: Taşcu Lala








Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company