Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Expozitia di cadhuri: Coli Caranica, “Thimiseri armânestâ”

Livia Deac: Mama fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca filmi, ca tru realitati u dusira mama cata tata teatru…ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru a mamalei cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita di arman.

Expozitia di cadhuri: Coli Caranica, “Thimiseri armânestâ”
Expozitia di cadhuri: Coli Caranica, “Thimiseri armânestâ”

, 29.05.2017, 17:45

Discl’idearea ali expozitsie s-feati tu dzuua di gioi, 25 di Maiu 2017, sâhătli 19-21 la Sutsata Culturală Armânească di Bucuresti, sucachea Vasile Lascăr, numirlu 26-28, Bucureshti.


Sutata Culturală Armânească di Bucuresti hâbârisi cu harauă ti expozitsia personală di cadhuri “Thimiseri armâneshtâ” alu Coli Caranica ti easti membru tu Sutata a Artistâloru Fotografi ditu Românie.


Amintat Tulcea tu unâ fumeal’e armânească iu prota limbă zburâtă eara si easti armâneasca, artistul cădărgi Coli Caranica angrăpseasti tu cadhuri sticuri ditu bana armân’ilor di unu chiro. Autorlu va ta s-tânâ tu bană adetli si limba armân’iloru.


Lucrărili suntu mplini di detalii hasi ditu stran’ilu tradit’ional armânescu, arădz, zânăt si bânări a oamin’iloru ditu chirolu a pâpân’iloru s’hi strâpâpân’iloru. Ateali 35 di cadhuri suntu adrati cu hromi pi pândzâ, unâ pripuniri tehnică a artistlui cari hidzi deadun tropurli di spuneari a chirolui dit zămani cu mutrita si atitudinea di adză.


Discl’idearea s-feati deadun cu membri ditu Sutata a Artistâloru Fotografi ditu Românie, cu sot român’i shi armân’i si fu părăstăsită di Conf. Dr. Gica Alexandru si Prof. Livia Deac.


Expozitia va s-hibă dishcl’isă pânâ tu 9 di Cirisaru 2017 si va s-poată s-hibă vidzută cathi dzuă, ma putănu sâmbătă si dumânică, anamisa di sâhătli 12.00 — 17.00.




Ma largu va dam s-avdzat una radioactualitati cu zborlu a conf. dr. Alexandru Gica, prof. Livia Deac si nu dip tru soni a autorlui, cadragilu Coli Caranica.




ALEXANDRU GICA — Mintea aesta tra s-adram expozitia u avem di multu kiro ama apofasea u lom aoa s-doi mesi s-giumitati tru 10 di martu candu lu avum oaspi Coli aoa la Sutata si parastisimu filmul ti el lu adusi pi armaneasti …s-atumtea mindum ca lipseasti s-adram tiva salami ti Coli.


Expozitia u nyisam di multu kiro ama atumtea earam cu Costel la Coli acasa si na minduim ca yislu atel vecl’iu cu expozitia di caduri lipseasti si s-faca dealihea. Si asi s-feati ca ti doi mesi s-giumitati isi expozitia di candu fitrusi idheaa s-pana aza.


..caduri postali…s-avet un semnu di la andamusea di aza.


Atel’i ti au miraki pot si s-ancupara cadhuri dit expozitie. Un cadhur custuseasti una n’il’ie di lei niscanti va li videt cu una bulina arose, suntu loati, ateali cu bulina/ damca arosi. Cu aesta paradz Coli va s-adara un album di caduri ti lu-ari etim, si ti anyiseadza sa-lu scoata tru padi.


Tora idheea ti fitrusi tu dzalili dit soni easti ca poati va s-adram un album multu ma sensibil la idheea aesta di album foto. Avem nadia ca va s-avem daua albumi foto…un cu artistul cadragi, fotograf si alantu un album armanescu.


Tora ti nica un lucru concret ti voi s-va dzac easti ca tru soni va s-hiba un cocteil s-va va placarsescu s-avet aravdari tra s-sidet cocteilu easti adrat di la dukeanea al Fratelli.


Tora, minduescu ca easti una premiera tru lumea armaneasca una expozitie di caduri …alanta premiera easti cu …al Coli ti s-mindui ca easti ghini s-avem muzica ambientala asi ca ninti di expozitie l’I-avdzam Razvan Gachi si Daniel Peanci cu clarina, saxofonlu si chitara.


Minduim ca easti multu ghini s-discl’idem s-idheea aesta s-avem muzica ambientala armaneasca.


Tora, ta s-nu kirem multa oara va s-nkisimu andamusea. Vream s-va dzac cate sidem aoa videt avem cadhurlu al Hagi si ali Simona Halep dinapoi?


Fu una emotie colectiva dzalili aesti stit ca fu una prusvuluseari contra a arman’ilor vahi easti ti prota oara candu fu una reactie multu, multu mseata di la arman’I, n’il’I di oamin’I protestara la zboarali aesti psusvulusitoari si ta s-dzatem ca him contra la ateali prusvuluseri multa lumi alina cadhuri cu Simona shi cu Gica Hagi. Ti atea minduim ca vrem ta s-sidem niga el’I ca una solidaritati si s-aspunem ca lumea armaneasca easti pirifana.


S-tora ca lipseasti s-adutem aminti ca atel’I ti prusvulusescu s-na dzac ca banam tru lumea primitiva nu stiu ca mileatea aesta easti vahi nai ma marea cu coefficient di excelenta.


Va s-aduc aminti doi oamin’I cari suntu aza aoa. Avem haraua s-u avem cu noi Kira Iorgoveanu Mantsu, marea a noastra scriitoari, lu avem cu noi donul Stere Farmache al’i haristusescu ca vini, lu avem Gica Coada, lu avem sculptorlu Mihai Tugearu, lu avem cantataorlu Gogu Vanghele, avem jurnalista Tascu Lala si Maria Cica, u avem doamna Bedivan una scriitoari 90 di an’I, lu-avem Toma Babu la 86 di an’i.


Mi placarsi Coli sa spun numa la nascanta oamin’I cari agiutara: easti zborlu di Elena Trandafir, deapoa Daniel Caramihai di la Frateli cari va s-avem cocteilu tu roni si Georgiana Stavrositu.


Tora va-l’i dau zborlu al Costel sigura ca Coli easti actorlu principal tu ti mureasti expozitia di aza ma expozitia aesta nu va s-fatea ma s-nu lu aveam Costel Farmazon. Ti atea al placarsescu s-na dzaca ndaua zboara ti cum feati lucarlu aestu.


Haraua a maea mari easti ca expozitia aesta easti tiva colectiv multa arman’I andrupara, deadira paradz, ama Costel avu tehnea aesta s-higa tu lucurlu aestu cat cama multa oamin’i.




COSTELL FARMAZON – Io va sa spun ndaua zboara…masi cu expozitia u avu Coli Caranica prota oara deapoaia cu montajlu, tuti aesti li adraiu io. Si ti s-dzacu adram cat putem cafi un si asi easti ghini tut, ti arman’il’I a nosta cati niheam, niheam, s-nu kirem…traditiili, adetli, s-lucram …




ALEXANDRU GICA — Lu avem aoa si George Pistireanu ti adra filmul “Io candu voi s-asuir, asuir” …


Tora va-l’i dam zborlu a doamnal’ei profesoara Livia Deac tra s-na spuna ndaua zboara va sa spun ca ligatura cu nasa s-feati prit Custica Canacheu minduescu ca easti s-nasu aoati, easti si costa Damov,


Costa stit cum easti el …un om di idhei una idhee tra s-adram un album cu pictori arman’i aesta fu idheea si ti atea cu adra cu Mircea deac nicuchirlu a doamnal’ei profesoara Livia Deac, muri aoa si ndoi an’i.




LIVIA DEAC — Am ma multi sa spun, ama cate him aoa, minduescu ca lipseasti s-mi spun, nu ca numa, ama ca un insu, cari ari nascanti seamni di ntribari, multi. Aoa seamnili di antribari ahurhindalui protl’i an’i, protl’i sapti an’i di bana…


Mama mea fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca tru filmi, ca tru realitati, u dusira mama cata tata, ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru ali mama, cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita ti atea ti va s-dzaca arman.


Nu steam atumtea, tora u stiu, tora u giudicu.


Una alta antribari, strapapan’il’i a mel’i di partea ali mama vinira tru secolu 19 asi easti pirmitusearea …si tru familie, dimec vinira avinat dit Sarbie.


Paplu a meu u-avea numa Gheorghe Tanasescu, ma multu nu stiu. Vahi fu, vahi nu fu arman.


Si un lucru di simasie la cari tan multu di multu fura an’il’i di facultati candu anamisa di alta profesori multu bun’i tru una perioada multu greaua a an’ilor ’50 eara Matilda Caragiu.


Minduescu ca nu lipseasti s-va spun dip multu, cate, pi ninga atea ca fu un mare profesor, un mari cercetator, fu si un om absolut ahoryea si tricui multu ghini deadun cu nasa.


Aesta easti introducearea tru atea ti mutreasti persoana a mea.


Tru atea ti-l mutreasti nicuchirlu a meu…cartea exista si tricui prit frandzali a l’ei tra s-ved pleiada, multamea di pictori si sculptori artisti roman’i di mari valoari si tut di arazga armaneasca.


Coli Caranica s-aradapseasti pi aesta orbita. El easti, nu easti cadragi si aesti nu suntu cadhuri. Aesta easti arta. Arta cu un instrumentar specific ti caduri.


Voi s-va spun si altutiva. Stit ninti tra sa zburasta cafta pi internet. Si ti aflaiu si adraiu? Tora tru aestu kiro dit apriliu pana tru yismaciuni Paris la Fundatia “Cartier” ari una expozitie mate cu numa auto-foto. Ma s-nidzet Paris pana tru yismaciuni va u aflat. Ti va s-dzaca auto-foto, easti tamam ti adara Coli aoa. Un rimember, una aduteari aminti, una aduteari tru chirolu di aza a formelor, a aftuchinatlor.


Tru idyiul kiro Los Angeles una mari artista fotograf Laurin Grimsith ari expositie tru zona a unei fundatii …tru un ansamblu multu important….cu atea ti s-fati aoa si nica lipseasti sa spun …una idée ti voi sa u spun deadun cu voi minduiiu multu di multu la aesti opere cari mi harsira cabaia.


Tuti suntu tru registrul romantic. Memoriile fac parti dit una abordare romantica, a banal’ei, a existental’ei, cate romantismul s-duti tru tricutlu kiro, romantismul cafta argumentele nostalghiti tru tricutlu kiro. Aaoa aflam multe elemente a expresiil’ei romantiti. Vahi nai cama pregnanta easti atea a minaril’ei, a calil’ei, a traversaril’ei, cari na da una catastisi, una catastisi di haristuseari, agiumsu pan tru aestu momentu. Tuti personajele, cal’ii, agiumsira aoa, ama nu s-danasescu si calea duti ma largu atea ti easti multu museat.


Vrui tra s-ved, cate aesti lucri an’i da haristuseari, ma multu di haristusearea a hromilor cari suntu ti anami/ exceptionale. Easti si cadrul cari s-danaseasti tu nascanti locuri, pi nascanti distanti, pi nascanti ancadramenti voi sa spun, veardili, cafi anotimp, dimec, tritearea prit spatiu easti si una triteari prit kiro. An’i da senzatia ca aesti personaje al Coli suntu personaji romantiti. Romanticlu nascanti ori plandzi, ama ari mirakea si tra un yinitor, ari una iluzie, mutreasti cata tricutlu kiro ama iluzia tra yinitor armani, vrearea tra yinitor armani.


Personajele. Easti caracteristic tra arta romantica, caracteristica easti andridzearea/ asezarea ica abordarea a portretilor. Portretili yilipsescu si easti cazlu aoa, yilipseascu catastisea/ stari, un moment di cum sa spun…pari… El cari s-mina multu di multu, idyea cum cal’ii.


Io al dus tru spatiul aestu general a minaril’ei si s-danaseasti tra portret. Easti el tra atel momentu. Asi suntu aesti portrete. Cal’ii, Delacroix picta cal’ii, un pictor prit excelenta romantic. Cal’ii fac parti din recuzita animaliera a romantitlor.


Nadaescu ca va candasiiu. Nu neg ma largu ca s-alaxeasti tru una prelegere. Alanta oara, napoi va sa zburam. Multu succes si haristusescu !




ALEXANDRU GICA – Tora vream s-va dzac armanesti ndaua zboara ti Coli. S-aminta Ceamurlia di Ghios tu meslu andreu 1973 s-lo protlu aparat foto ti eara “Smena” si anyisa , anyisa… vedeta eara un om cari poati s-anscupara un aparat foto.


Coli adra cursuri fota la Dallas si la New York tu Insitutlu di Fotografie aclo fu si nicuchira a lui lipseasti sa u adutem si ea aminti ca lucra la expozitia aesta. Coli criscu di n’icu cu mirakea tra muzica candu avea naua an’I, un an lo lectii di muzica cu Gelu Conducosta s-minduescu ca …s-canta cu armonica.


Lucarlu aestu cu cantarea s-ducheasti atel’I ti stiu activitatea al Coli, atel cari adara videoclipuri muzicali. Ma s-mutresta pi youtube, easti mplin di cantiti armanesta cu filmi adrati di Coli. Avu si alta miraki nu va sa zburam tuti aoa, ma aoa si 21 di an’i adra tiva istoric aoa Bucuresti ma nu va s-dzatem …cate zborlu si canticlu armanescu s-afla tru aera aoa Bucuresti si aesta fu haristusita a lui.


Ca mi agrsii sa spun ti Oani, Oani fu atel ti alu hipsi Coli tu lumea amaneasca si …Sorina al Oani.


Aclo easti dada a fratlor Bracea vream s-va dzac cate Coli agiuta multu ti scutearea a nascantor discuri tu kirolu dit soni si cd-uri cu muzica farsiroteasca scoasi di fratl’i Bracea.


Tora, cate nu voi s-va dzac si ahanti multi lucri ti bana a lui voi s-va dzac …ti ….


Coli mutrit ti adra. Adra, scoasi tru padi canticlu armanescu adra caduri agiuta …sa scoata CD-uri, tuti aesti spun una turlie di patriotismu a unlui om di arada. Pistipsescu ca expozitia aesta easti un semnu di vreari cata lumea armaneasca cate aoa pan tru soni aesta s-veadi ca eastilumea a noastra ama …ca easti una lumi imaginata. Lipseasti s-l’I-adutem aminti fratl’I makia, multu avdzatl’I cadargi arman’I cari adrara s-filmi, ama easti una dgheafuraua. Fratl’i Manakia…


Numa a cadurlor …


Un cadargi s-aspuni prit cadurli a lui…




COLI CARANICA — Ti aesta nai ma multu, spun armaneasti, ca io di n’icu, mama cu tati zbura el’i cu el’I, el’I cu mini armaneasti, …io tu atel kiro earam cu Gica Coada shi Hrista Lupci, Sirma Granzulea el’i eara la noi cum suntu tu Roomanie Dolanescu ica Maria Ciobanu.


Di aoati easti hoby a meu, gioaca a mea cu muzica, di aoati armasu fan formatia Gramustea …si mutream candu zbura.


Anlu aestu adraiu una n’il’ie di caduri…cadurli, tuti a meali suntu una miliuni si eali suntu adrati ti s-cu arman’i si 31 di eali …maxus aesti caduri cu ahati stran’ie, si Costel nu stea …


Deapoia aleapsim 31 di caduri ti suntu aoati cu greu tal’iem di eali 35 armasira si nica un di adram 36 di caduri.


Protlu cadur lu adraiu aoa si 9 an’i si ateal dit soni cadur easti adrat aoa si doi mesi, doi mesi si giumitati Constanta si nica un easti di aoa si daua staman’i si giumitati easti adrat…camera nu eara.


Protlu cadur ali expozitie easti cadurlu al Gica Hagi. Hoby a meu easti el, hiu fan Gica Hagi.


Am adrata cama di 2000 di caduri cu el di anda intra pi teren, ninga teren, tu casaba.


…aestu easti singurlu a meu cadur armanescu anda fu aoa calisitu la sutata. Pari ca masi io cu el earam.



Autor: Tascu Lala







Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company